Războiul Rusiei a transformat părți din Marea Neagră într-o zonă de război, spune șeful NATO, Jens Stoltenberg.
„NATO nu se lasă intimidată și va continua să susțină Ucraina cât va fi nevoie”, a declarat miercuri, la Bruxelles, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, în conferința de presă comună cu premierul român, Nicolae Ciucă.
El a făcut referire la escaladarea violențelor rusești împotriva civililor și a retoricii manipulatoare a Kremlinului, care se folosește de informații false pentru a-și putea justifica atacurile.
„Președintele Putin eșuează pe câmpul de luptă. El răspunde cu mai multe atacuri fără discriminare asupra orașelor ucrainene. Împotriva civililor și împotriva infrastructurii critice. Și cu o retorică nucleară periculoasă”, a spus Jens Stoltenberg.
Stoltenberg a respins falsele acuzații ale Rusiei privind așa-zisa intenție a Ucrainei de a lansa „bombe murdare” și a avertizat Rusia să nu se prevaleze de aceste pretexte false.
„De asemenea, am văzut Rusia acuzând Ucraina că se pregătește să folosească o „bombă murdară” nucleară. Acest lucru este absurd. Aliații resping această acuzație flagrant falsă. Iar Rusia nu trebuie să folosească pretexte false pentru a escalada și mai mult războiul. NATO nu va fi intimidată sau descurajată să susțină dreptul Ucrainei la autoapărare. Cât timp va fi nevoie.”
Marea Neagră, „de o importanță strategică vitală pentru NATO”
El a făcut o trecere în revistă a tuturor agresiunilor rusești din zonă, de când Rusia a invadat Ucraina și a reiterat sprijinul NATO pentru aliații din Est și necesitatea ca alianța să continue să-și consolideze apărarea.
În acest context, secretarul general al NATO a vorbit de protecția de care beneficiază România, ca stat aliat cu ieșire la Marea Neagră, după ce regiunea a fost transformată de Rusia în „zonă de război” și care, tocmai de aceea a devenit „de o importanță strategică vitală pentru NATO.”
„În același timp, continuăm să ne consolidăm propriile apărări. Întărim prezența NATO de la Marea Neagră până la Marea Baltică. Avioanele de luptă din Canada vă ajută să vă păstrați cerul în siguranță. Și mii de trupe franceze, olandeze, belgiene și americane sunt în România pentru a descuraja agresiunea. Toate aceste dislocări trimit un mesaj clar: NATO este gata să apere România. Și toți ceilalți Aliați.”
„Astăzi am abordat situația din regiunea Mării Negre, care este de o importanță strategică vitală pentru NATO. Trei Aliați sunt state cu ieșire la mare, la fel ca și partenerii noștri Ucraina și Georgia. Războiul Rusiei a transformat părți din Marea Neagră într-o zonă de război. Rachetele lansate de navele de război rusești în Marea Neagră au lovit orașe ucrainene. Și luni de zile, forțele ruse au blocat porturile ucrainene, provocând cea mai gravă criză alimentară globală din ultimii ani”, a mai spus Stoltenberg.
„Comportamentul Rusiei amenință stabilitatea globală”, a spus premierul român Nicolae Ciucă.
El a cerut monitorizare NATO în zonă și a mulțumit SUA pentru „implicare din România” și a anunțat contribuția românească la fondul voluntar al NATO cu 1,3 milioane dolari pentru susținerea Ucrainei, Moldovei și Georgiei.
„Mulțumim NATO și aliaților din SUA, Franța, Belgia și Olanda pentru prezența militarilor în România”, a spus Ciucă după ce a anunțat că România va crește bugetul pentru apărare la 2,5% din PIB în 2023.
De asemenea, România a înțeles de la început importanța aderării la NATO a Finlandei și Suediei, „așa că am ratificat rapid aderarea”, a mai spus premierul Nicolae Ciucă, precizând că nu a avut discuții „specifice” cu Ungaria despre aderarea celor două țări la NATO.
***
Premierul Nicolae Ciucă s-a întâlnit, miercuri, la Bruxelles, cu secretarul general al NATO Jens Stoltenberg pentru discuții despre protecția țărilor de la Marea Neagră după ultimele agresiuni ale Rusiei, de la invazia sa în Ucraina.
Vizita de la Bruxeles are loc în contextul în care România nu are un ministru titular la Apărare, în urma demisiei de luni a lui Vasile Dîncu.
Acesta și-a dat demisia cu o zi înainte de ședința de marți Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, spunând că nu mai poate colabora cu președintele Klaus Iohannis. Portofoliul a fost preluat interimar de către Nicolae Ciucă.
Vasile Dîncu și-a dat demisia după ce a făcut mai multe declarații controversate cu privire la războiul din Ucraina.
Ultima dintre aceste declarații a fost că „războiul va mai continua, singura şansă a păcii poate să fie negocierea cu Rusia” și a fost citată foarte des de presa din Rusia, după cum a scris Europa Liberă. Declarația lui Dîncu era în opoziție cu poziția asumată de statul român.
Săptămâna trecută, Nicolae Ciucă a avut o discuție cu Vasile Dîncu pentru „calibrarea discursului public” al fostului ministru și părea că lucrurile au fost lămurite. Dar ministrul Apărării și-a înaintat demisia luni dimineață și a spus ulterior că nu a primit niciun reproş concret din partea preşedintelui Klaus Iohannis şi nici nu a vorbit cu şeful statului.
„Nu am avut niciun reproş concret din partea preşedintelui. Nu am vorbit nici azi, nici ieri cu preşedintele Iohannis. Nu mi-a cerut nimeni până acum demisia. Nu vreau să afectez în a cest moment funcţionarea Apărării”, a afirmat Vasile Dîncu, luni la Parlament, după ce și-a prezentat demisia.
Întâlnirea miniştrilor de Externe din NATO
Întâlnirea de la Bruxelles, a premierului Nicolae Ciucă cu Jens Stoltenberg are loc cu o lună înainte de reuniunea din 29 şi 30 noiembrie a miniştrilor de Externe din NATO care va avea loc pentru prima dată la București.
Această reuniune va cuprinde patru sesiuni referitoare la implementarea deciziilor luate la summitul NATO de la Madrid, la războiul din Ucraina, securitatea energetică şi parteneri. Au fost invitate să participe și țări precum Ucraina, Republica Moldova, Georgia, Finlanda, Suedia şi Bosnia şi Herţegovina.
Logo-ul reuniunii a fost lansat deja de către Ministerul Afacerilor Externe și prezintă în prim plan Arcul de Triumf din Bucureşti, care a împlinit 100 de ani anul acesta.
