Ulterior, tacticile de război ale Moscovei au devenit mai agresive după atacul asupra podului Kerci, care face legătura între peninsula Crimeea și Federația Rusă.
Podul Kerci, construit ca simbol al unității între teritoriul anexat ilegal de Moscova în 2014 și teritoriul rus, era, de altfel, principalul nod de legătură care nu traversează teritoriile ocupate anul acesta de Kremlin.
Drept replică, armata rusă a bombardat masiv infrastructura energetică a Ucrainei, ducând la întreruperi masive de curent electric și lăsându-i pe oameni în beznă și frig în prag de iarnă. În paralel, diplomații și politicienii ruși și-au înăsprit acuzațiile false privind o eventuală folosire a unei bombe murdare în luptă de către Kiev, lucru susținut inclusiv de președintele Rusiei, Vladimir Putin, în timpul unei conferințe de la Clubul Valdai.
Situația de pe front și ce va urma la iarnă nu se arată cruțătoare. Europa Liberă a consultat mai mulți experți din domeniile militare și umanitare pentru a determina situația de pe front pentru soldații ucraineni și dificultățile prin care civilii ucraineni vor fi nevoiți să treacă într-o țară unde temperaturile pe timp de iarnă variază între -4,8 și 2 grade Celsius.
Peisajul este unul sumbru. Dacă iarna va fi una grea, șansele ca armata ucraineană să înainteze pe pământul înghețat va fi mai ușoară, ducând la avansuri teritoriale mai rapide și la o eventuală înfrângere a rușilor în Herson, spune George Barros, liderul echipei de inteligență geospațială de la Institutul pentru Studiul Războiului.
Cu toate acestea, o iarnă mai dură vine în detrimentul civililor, care vor fi forțați să-și părăsească locuințele neîncălzite sau aflate în bătaia focului pentru a căuta refugiu în spații mai sigure.
„Mă aștept ca această iarnă să agraveze vulnerabilitățile și nevoile oamenilor, ceea ce va duce, din păcate, la strămutarea lor internă și, eventual, la căutarea refugiului peste graniță, în țările vecine”, a explicat Gemma Robson, expertă în Ucraina la think tank-ul elvețian REACH Initiative.
Potrivit Agenției ONU pentru refugiați, de la începutul invaziei, o treime din populația Ucrainei a fost nevoită să-și părăsească locuințele. Aproximativ 6,43 de milioane de persoane au fost strămutate intern, în timp ce alte 11 milioane rămân prinse în zonele de conflict și nu pot pleca din cauza riscurilor sporite de securitate.
Situația de pe front
Potrivit unor surse militare ucrainene citate de Institutul pentru Studiul Războiului, armata rusă desfășoară operațiuni defensive de-a lungul malului estic al râului Nipru în eventualitatea unui asalt al armatei ucrainene. Potrivit Statului Major General din Ucraina, pe 27 octombrie trupele rusești continuau fortificarea pozițiilor de pe malul estic al Niprului prin aducerea de echipament militar și efectuarea mai multor misiuni de recunoaștere aeriană.
Mai multe lupte semnificative continuă să se dea în apropierea Hersonului, oraș aflat sub ocupația armatei ruse încă de la începutul invaziei din Ucraina. Rusia a trimis vineri aproximativ 1.000 de soldați ca să apere Hersonul, transmite armata Ucrainei într-o postare pe Facebook.
„(Aceștia, n.r.) și-au găsit loc de odihnă în casele localnicilor fugiți”, se arată în continuarea postării de pe Facebook.
George Barros spune că e posibil ca ucrainenii să captureze malul drept al râului Nipru și regiunea Herson până la finele lui 2022.
„Credem, de asemenea, că soldații ucraineni vor continua probabil ofensiva din nord-estul Ucrainei și vor continua să cucerească teritorii în vestul regiunii Lugansk și în apropiere de linia Kreminna-Svatove.
Expertul transmite că, indiferent de iarna care va urma, armata ucraineană va fi mai puțin afectată de efectele adverse ale frigului și zăpezii decât cea rusă. Potrivit lui, asta se datorează modului de organizare și funcționare mai eficient al soldaților ucraineni.
„Motivul este că rușii și-au configurat grupurile militare cu elemente logistice integrate, cunoscute sub denumirea de grup tactic de batalion. Alături de formațiunile de bază pe care le au, toate aceste elemente îi reduc mobilitatea”, a explicat Barros pentru Europa Liberă România.
În iunie 2022, Rusia reușise să trimită aproximativ 110 grupuri tactice de batalioane în Ucraina, numărând aproximativ 142.000 de trupe. Acestea includeau la momentul respectiv inclusiv trupele separatiste pro-ruse din regiunile Donețk și Lugansk.
Potrivit expertului, personalul militar al unui grupul tactic de batalion poate fi însoțit pe front de o echipă medicală, una de logistică și alta de artilerie. Însă dacă tancurile și vehiculele blindate de trupe se descurcă pe terenul dificil din Ucraina, camioanele de logistică și trupele de artilerie întâmpină dificultăți de mobilitate.
„De cealaltă parte, ucrainenii desfășoară unități mecanizate, așa cum ar trebui să o facă. Soldații ucraineni nu fac parte din grupuri tactice de batalion și nu formează un tot unitar cu o echipă de logistică și alta de artilerie”, a punctat expertul consultat de Europa Liberă România, adăugând că din motivul acesta, ucrainenii se pot deplasa cu mult mai multă flexibilitate pe front.
Vremea joacă un alt rol important în mobilitatea trupelor de pe front. În cazul în care iarna va fi una aspră, șansele sunt ca pământul să înghețe, lucru ce le va permite soldaților din ambele tabere să avanseze cu ușurință.
„Ne așteptăm ca pe timpul iernii conflictul să se intensifice. Motivul este, pe de-o parte, fiindcă gerul greu de iarnă, care se așterne peste regiune de pe la sfârșitul lui decembrie până în februarie, va întări solul și le va permite vehiculelor pe șenile să poată efectua cu ușurință manevre la sol”, a continuat George Barros.
Cu toate acestea, în eventualitatea în care iarna va fi una blândă, șansele ca noroiul să se formeze pe drumurile neasfaltate din Ucraina ca urmare a topirii zăpezilor cresc, lucru ce va pune în dificultate deplasarea soldaților. În Ucraina și Rusia, fenomenul poartă denumirea de „rasputiță”.
„În evaluarea noastră de la începutul invaziei din Ucraina, armata rusă era dependentă de drumurile asfaltate. Nu prea făcea manevre militare de traversare a țării în lung și în lat”, a explicat Barros.
Impactul noilor rezerviști ruși pe front
NATO ia în calcul de mai multe luni de zile să echipeze trupele ucrainene cu echipament de iarnă corespunzător. Canada promite să trimită jumătate de milion de seturi de echipament militar din stocurile militare proprii, în timp ce alte state precum SUA și Estonia îi urmează exemplul.
În contextul mobilizării parțiale, noii rezerviști ruși se plâng de faptul că armata rusă nu le-a oferit mai nimic, ei fiind nevoiți să își cumpere propriul echipament militar. Mulți transmit că au fost nevoiți să-și caute inclusiv lenjerie termică sau veste antiglonț, în condițiile în care marea majoritate din ei sunt trimiși pe front după doar câteva săptămâni de antrenament.
Barros spune că indiferent de numărul rezerviștilor care vor ajunge pe front, aceștia nu vor reuși să schimbe situația de pe front, care se arată în favoarea Ucrainei. Într-un interviu al Europei Libere cu fostul comandant al armatei SUA în rezervă, generalul (r) Ben Hodges, el a precizat că pregătirea unui civil pentru război durează în principiu cel puțin zece săptămâni.
Cele peste două luni de pregătire militară sunt necesare pentru ca noul soldat să știe cum să folosească o armă, să devină apt din punct de vedere fizic, să înțeleagă regulile și regulamentele militare și să învețe cum să își monteze echipamentul.
„(Mobilizarea, n.r.) se va prăbuși de la sine, pentru că logistica necesară pentru a mobiliza, echipa, antrena și pregăti 300.000 sau chiar 100.000 de oameni este uriașă. Și probabil că mulți dintre ei vor avea parte de două săptămâni de pregătire. Adică, nu va fi o infuzie de soldați bine antrenați și bine echipați”, declara în urmă cu mai bine de o lună generalul american pentru Europa Liberă.
George Barros afirmă că norocoșii sunt cei care au șansa să participe o lună la pregătirile militare de război. Expertul consultat de Europa Liberă România adaugă, însă, că nici o lună nu e suficientă pentru a-i învăța pe mulți cum să lupte pe front, să înțeleagă regulile de război și să se coordoneze cu membrii echipei sale.
Din aceste motive, succesul armatei Ucrainei va putea depinde pe viitor de recrutarea unui număr în plus de soldați, potrivit think tank-ului Consiliul European pentru Relații Externe.
„Următorul val pe care Putin îl va trimite în prima linie (pe frontul din Ucraina, n.r.) ar putea include soldați cu mai multă pregătire militară ... Ar fi naiv să credem că planurile Kremlinului se limitează doar la stabilizarea noilor teritorii ocupate”, se arată în analiza experților de la think tank-ul european.
Situația umanitară din Ucraina
De la începutul războiului și până la data de 25 octombrie, peste 11,7 milioane de ucraineni au fugit din calea războiului, căutându-și refugiu în țările din vecinătatea Ucrainei sau în vestul Europei. Dintre aceștia, 7.144.217 au ales să revină în țară, cei mai mulți odată cu înfrângerea rușilor din nordul țării în lunile martie și aprilie.
Însă, în continuare, alte 6,43 de milioane de persoane rămân strămutate intern, în timp ce în jur de 11 milioane de ucraineni sunt în continuare prinși în zonele de conflict și le e imposibil să își părăsească locuințele din motive de siguranță.
Vremea la iarnă nu va fi una blândă. Potrivit lui Patrick Saez, Senior Research Fellow la think tank-ul britanic Overseas Development Institute, iarna care urmează va fi una „brutală” din cauza temperaturilor care, în luna decembrie, „se vor situa în medie între -14 și -25 de grade Celsius.”
Comisia Europeană estimează deja că peste 17,7 milioane de ucraineni vor avea nevoie de asistență umanitară până la finalul anului 2022. Eforturile de sprijin umanitar acordat Ucrainei se desfășoară sub umbrela mecanismului de protecție civilă al UE prin hub-urile logistice stabilite pe teritoriul Poloniei, României și Slovaciei.
În ultimele săptămâni, Rusia și-a înăsprit atacurile asupra infrastructurii energetice din Ucraina. Dacă în luna septembrie organizația Tratatul privind Cartea Energiei număra aproximativ 12 atacuri ale Federației Ruse asupra infrastructurii energetice din Ucraina, în octombrie numărul lor a ajuns la 51, de peste patru ori mai multe.
„În acest moment, ceea ce vedem este o deteriorare la scară largă a infrastructurii critice din Ucraina, inclusiv cea de încălzire și de generare a energiei electrice, precum și rețelele logistice. Asta înseamnă că ne așteptăm la întreruperi masive de energie electrică, precum și la dificultăți în transportul de provizii critice în întreaga țară”, spune Gemma Robson.
Potrivit estimărilor experților europeni, la data de 24 octombrie 2022, aproximativ 35-40% din infrastructura energetică a Ucrainei era fie avariată, fie distrusă complet. Potrivit unui sondaj realizat în vară de Organizația Internațională pentru Migrațiune, peste 25% din ucrainenii intervievați aveau de gând să-și părăsească locuințele pe durata iernii din cauza lipsei de căldură.
Nici cei care caută refugiu în centrele colective pentru adăpost nu beneficiază de circumstanțe mai bune de trai.
„Situația celor care locuiesc în centrele colective pentru persoane strămutate, slab încălzite și izolate, este deosebit de îngrijorătoare. Ultimele atacuri ale armatei ruse asupra infrastructurii energetice cu siguranță contribuie la înrăutățirea situației”, declară Patrick Saez pentru Europa Liberă România.
Experții de la Organizația Mondială a Sănătății avertizau în urmă cu două săptămâni că frigul din Ucraina va duce la creșterea numărului de cazuri de degerături, hipotermie, pneumonie, accidente cerebrale și atacuri de cord. La lipsa curentului electric se adaugă și cele peste 800.000 de locuințe avariate sau distruse în urma războiului.
Achille Despres este purtătorul de cuvânt al Crucii Roșii Ucraina. El povestește că organizația umanitară la care lucrează a reușit să reclădească aproximativ 13.000 de locuințe înainte de venirea iernii. Alături de companiile regionale de utilități și apă, Crucea Roșie Ucraina a reușit să restabilească accesul la încălzire adecvată pentru peste 300.000 de persoane.
În plus, organizația a distribuit în asistență financiară directă aproximativ 30 de milioane de euro la peste 300.000 de persoane.
„De luni bune de zile știm că avem de-a face cu o cursă contracronometru pentru a pregăti comunitățile de civili din Ucraina pentru la iarnă”, a precizat el pentru Europa Liberă România.
Munca rămâne însă dificilă, în condițiile în care războiul e departe de a se încheia. Despres a adăugat că printre categoriile vulnerabile de oameni se numără bătrânii, persoanele cu dizabilități, dar și cele bolnave sau rănite. Alții, potrivit lui Despres, nu au unde să plece - casele și comunitatea din care fac parte e tot ce mai au pe lume.
„Trebuie să ne pregătim pentru potențialele efecte secundare: modul în care perioadele de frig vor afecta transportul, inclusiv furnizarea de ajutor umanitar”, amintește Patrick Saez.
Organizația REACH Initiative monitorizează situația de la granițele țărilor învecinate cu Ucraina. Potrivit Gemmei Robson, numărul ucrainenilor care au traversat granița în ultima perioadă în România a început deja să crească.
„La momentul de față, nu e chiar așa de frig în Ucraina. Vremea e ușor de gestionat”, spune Robson.
Comisia Europeană a alocat până în prezent aproximativ 523 de milioane de euro pentru programele de ajutor umanitar destinate civililor afectați de războiul din Ucraina. Din suma respectivă, aproximativ 38 de milioane de euro au ajuns în Republica Moldova. Gemma Robson descrie ajutorul umanitar dat până acum de UE Ucrainei ca fiind „fantastic”.
„Ca urmare a discuțiilor avute cu membrii mai multor comunități din Ucraina, putem vedea impactul pozitiv pe care sprijinul umanitar îl are asupra lor”, spune experta de la REACH Initiative. Organizația ei a colectat informații atât de la oamenii aflați în zonele accesibile ONG-urilor și echipelor umanitare, cât și de la cei situați în zonele active de conflict.
Patrick Saez laudă la rândul său ajutorul umanitar dat de Uniunea Europeană Ucrainei, pe care îl descrie ca fiind cel bine finanțat din lume. Problema, spune el, rămâne la nivelul liniilor de aprovizionare, întrucât cei care distribuie ajutorul umanitar sunt adesea organizații ucrainene și grupuri comunitare aflate în prima linie.
„În timp ce ajutorul umanitar este o modalitate adecvată de a răspunde nevoilor acute ce vor apărea la iarnă și ar putea acoperi unele reparații de urgență ale sistemelor de aprovizionare cu energie la scară mică, acesta nu va fi niciodată suficient pentru a repara daunele semnificative aduse infrastructurii. Guvernul Ucrainei va avea nevoie de sprijin pentru a finanța lucrări de reparații mai durabile”, încheie el.
