Miza întâlnirii din 9 decembrie este mare, în condițiile în care autoritățile de la București au sperat ca ultimile luni de război în Ucraina și rolul pe care România l-a jucat în sprijinul oferit ucrainenilor să redeschidă discuțiile privind aderarea la Schengen.
Mai mulți lideri europeni din Occident, care s-au opus până recent aderării României și Bulgariei la Schengen, au transmis că și-au schimbat poziția privind aderarea celor două țări la zona de liberă circulație din Europa.
În luna iunie, în timpul vizitei sale în România, președintele Franței, Emmanuel Macron, a declarat public că sprijină aderarea României la Schengen.
La finalul lunii august, cancelarul Germaniei, Olaf Scholz, își declara susținerea față de aderarea țării, alături de Bulgaria și Croația, la spațiul Schengen, în condițiile în care statul român și-a îndeplinit de ceva timp condițiile de intrare, impuse de oficialii europeni.
„Croația, România și Bulgaria îndeplinesc toate cerințele tehnice pentru o aderare deplină. Voi depune eforturi pentru ca acestea să devină membri cu drepturi depline”, afirma Scholz, aflat în vizită la Praga.
De cealaltă parte, Olanda a anunțat că se va opune aderării celor două țări la spațiul Schengen. Expertul în relații internaționale Ștefan Popescu spune că problema aliaților României e mult mai nuanțată decât afirmațiile făcute de liderii europeni.
„Bineînțeles, declarațiile (Franței și Germaniei, n.r.) nu înseamnă automat un vot pozitiv”, a declarat el pentru Europa Liberă. „Poate fi un favoritism sub anumite condiții”.
Atât Franța cât și Germania s-au opus în 2011 aderării celor două țări - pe atunci proaspăt devenite membre ale Uniunii Europene - la spațiul Schengen, pe motivul corupției și proastei securități de la granița cu statele non-membre UE.
Siguranța granițelor externe ale Uniunii rămâne cel mai important criteriu de aderare la zona de liberă circulație, în condițiile în care traficul de mărfuri (inclusiv cele ilegale) sau de persoane se pot deplasa fără dificultate pe teritoriul Uniunii Europene, în absența unor granițe interne.
În 2013, premierul Franței anunța că țara sa va susține aderarea României la Schengen doar în contextul eliminării frontierelor de pe aeroporturi.
„Franța a acordat mereu o atenție sporită intenției României, a guvernului român de a adera la spațiul Schengen, însă, după cum știți, apartenența la acest spațiu presupune atât drepturi, cât și obligații. Prin urmare, dacă se vrea avansarea negocierilor și nu așteptarea unei etape următoare, este nevoie de pragmatism”, transmitea Jean-Marc Ayrault, șeful guvernului francez de la momentul respectiv.
Cât de greu se negociază cu Olanda?
În discursul lui Macron din iunie 2022 au lipsit astfel de condiții. Liderul de la Elysee a transmis că „Franța e alături de România” și că își dorește ca aderarea la Schengen „să progreseze”.
Pe 18 octombrie, o majoritate semnificativă din Parlamentul European a votat în favoarea aderării României la Schengen. Însă un principal pas, atât al Franței, cât și al Germaniei, va fi să negocieze aderarea României cu statul olandez.
Ștefan Popescu precizează că autoritățile de la București ar trebui să privească problema dintr-un unghi diferit, și anume dacă Parisul sau Berlinul va dori să ia parte la negocieri cu Amsterdamul înainte de încheierea anului.
„Trebuie să vedem în ce măsură acest subiect intră pe ordinea priorităților strategice europene ale acestor țări”, spune Popescu. „De ce ar face Franța sau Germania din aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen o problemă în relațiile bilaterale cu Olanda?”
Olanda a transmis că va susține aderarea României la Schengen doar atunci când problemele de la nivelul statului de drept vor fi rezolvate. La finalul lunii octombrie, Parlamentul olandez a votat o rezoluție prin care îi cere Guvernului de la Haga să se opună aderării celor două țări la Schengen. Rezoluția vizează direct întâlnirea miniștrilor europeni din decembrie.
Sâmbătă, ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, a declarat la Digi24 că „Olanda nu a luat încă o decizie” cu privire la aderarea la Schengen și a adăugat că „e încă spațiu pentru demersuri politice, diplomatice, tehnice”.
România îndeplinește încă din 2011 toate condițiile impuse de legislația europeană privind securitatea granițelor, susțin premierul României, Nicolae Ciucă, și ministrul de Interne, Lucian Bode. Cu toate acestea, Consiliul UE nu a votat niciodată în favoarea eliminării controalelor de la frontiera României cu Ungaria, stat membru Schengen.
Ștefan Popescu amintește că Olanda are o echipă profesionistă de negociatori, motiv pentru care mai multe agenții de presă europene îl comparau pe premierul Olandei cu fostul ministru sovietic de Externe, Andrei Gromîko, poreclit Mr Nyet pentru folosirea frecventă a dreptului de veto din Consiliul de Securitate al ONU. În anii anteriori, The New York Times îl numea pe Mark Rutte drept cineva care „crede în respectarea strictă a regulilor”.
Bazat pe trecutul său de stat negociator, e posibil ca Olanda să se opună aderării României și Bulgariei la Schengen în lunile următoare. În 2020, guvernul olandez, condus tot de Mark Rutte, se opunea oferirii generoase de stimuli financiari statelor membre UE, în condițiile în care sume vaste, de ordinul miliardelor de euro, ar ajunge în conturile unor țări cu probleme grave legate de statul de drept.
„La capătul negocierilor, volumul subvențiilor a fost redus cu 110 miliarde de euro, ajungându-se la 390 de miliarde. În schimb, banii dați cu împrumut au crescut de la 250 la 360 de miliarde de euro. Care a fost țara care a determinat o asemenea evoluție? Olanda, care a dat o adevărată lecție de negociere”, spune expertul român consultat de Europa Liberă.
În plus, el adaugă că autoritățile de la București au depus mult prea puțin efort în consolidarea relațiilor bilaterale ale României cu statul olandez.
În contextul în care statul român nu a căutat să creeze un curent de opinie favorabil în Olanda, așteptarea ca Franța sau Germania să rezolve anii lipsă de negociere între București și Amsterdam e deplasată.
