„La vârsta de 14 ani, am născut primul copil. M-am bucurat, dar mi s-a părut greu la început: trezitul noaptea în continuu, alăptarea. Nu eram obișnuită, dar a trebuit să mă descurc. Al doilea copil, l-am născut la 15 ani”, a mărturisit una dintre mamele minore care au participat la un sondaj Salvați Copiii.
Aproape jumătate din gravidele sau mamele minore care au participat la studiul Salvați Copiii, realizat pe 260 de persoane, au vârsta de 16 ani sau mai puțin. Vârsta medie la nivelul întregului eșantion este de 16,2 ani, potrivit „Analizei privind situația mamelor și gravidelor din zonele rurale defavorizate”.
Datele de la Salvați Copiii sunt confirmate de datele de la Institutul Național de Statistică. Acestea arată că, în 2021, 687 de fete cu vârsta sub 15 ani au devenit mame. În 21% din aceste cazuri, vârsta tatălui este între 20 și 44 de ani.
În 2021, 15.811 fete cu vârsta între 15 ani și 19 ani au născut, potrivit INS.
Organizația Salvați Copiii arată că, în sondajul propriu, niciuna dintre mamele minore sau adolescente consultate nu mai frecventa școala în perioada când a rămas însărcinată. Au existat și situații în care tânăra mamă nu absolvise nicio clasă. Sondajul arată că una din zece mame sau gravide minore nu a fost niciodată la școală.
George Roman, director programe Organizația Salvați Copiii România, arată într-un interviu pentru Europa Liberă că, în pandemie, numărul mamelor minore a scăzut puțin, însă nesemnificativ.
„De la 720 de mame sub 15 ani, câte au fost în 2020, în 2021 au fost 687. În opinia mea, pandemia a mai blocat o parte din relațiile sociale și, probabil, că am fi avut un număr la fel de mare de mame minore ca în anii trecuți, dacă nu am fi avut restricțiile de deplasare. Însă, în pandemie, s-au acutizat alte probleme legate de protecția copilului ca abuzul fizic sau sexual în interiorul familiilor cu probleme”, a spus George Roman.
În plus, accesul mamelor minore la serviciile medicale și în instituții a fost îngreunat din cauza pandemiei de coronavirus.
„33% din gravide afirmă că nu au făcut analizele recomandate de când sunt gravide și doar 4 din 10 gravide afirmă că toate analizele au fost gratuite”, arată analiza Salvați Copiii.
George Roman spune că numărul mare de mame minore din România, care plasează țara pe primul loc în Europa în această privință, este de fapt un eșec al societății, „pentru că este greu să arăți doar un minister responsabil”.
„Majoritatea familiilor din zonele acestea foarte sărace, de unde provin mamele minore, se bazează pe ajutoarele materiale pe care le primesc de la stat. Practic, sunt captive într-un fel de economie de subsistență. În al doilea rând, există inechități în educație, nu e dificil pentru nimeni să își dea seama că școala dintr-un sat de pe lângă București arată altfel decât școala din București, la câțiva kilometri distanță”, a mai spus George Roman.
Acesta mai arată că familiile din mediul rural nu au acces facil pe piața muncii.
„Chiar dacă ar avea pregătire profesională suplimentară nu le-ar folosi, pentru că nu există obiective industriale. De-a lungul anilor, guvernul a urmărit dezvoltarea industriei și a economiei de-a lungul marilor orașe, fără să țină seama că astfel creează un dezechilibru major”, a completat George Roman.
România nu are o strategie specifică privind combaterea fenomenului „copiilor cu copii”
Specialistul Salvați Copiii susține că România are nevoie de o strategie specifică pentru combaterea fenomenului mamelor minore, distinctă de strategia privind drepturile copiilor.
„Dacă ținem seama de magnitudinea acestui fenonem al mamelor minore, noi fiind pe primul loc în Europa la mamele sub 15 ani, am avea nevoie de o strategie specifică pentru mamele minore. E greu să acoperi nevoile prin măsuri disparate. E nevoie de un grup interinstituțional care să se ocupe de aceste probleme”, a declarat George Roman.
Una dintre măsurile care pot combate fenomenul mamelor minore este și „educația pentru sănătate”, care să fie predată cât mai multor copii. În prezent, această disciplină este opțională, iar statisticile de la Ministerul Educației arată că numai 5% dintre elevi urmează acest opțional.
Studiul Salvați Copiii arată că un procent de 66% dintre fetele participante au afirmat că au primit informații legate de educație sexuală până în prezent.
„Dar un procent important dintre acestea, adică apoximativ 30%, spun că informațiile sunt primite de la rude, prieteni, colegi, fapt care poate ridica un semn de întrebare cu privire la calitatea acestor informații”, precizează autorii studiului.
„După mine, educația pentru sănătate poate contribui la oprirea fenomenului mamelor minore. Chiar și atunci când ești într-o familie săracă, sau o comunitate fără o perspectivă economică prea fericită, dacă ai informații cu privire la sarcină, igienă, abuzuri sexuale și să știi cui să te adresezi, atunci putem reduce acest fenomen”, conchide George Roman.
