Nicu Ștefănuță și echipa sa au reușit să negocieze 1,048 de miliarde de euro în plus cu Consiliul Uniunii Europene față de bugetul deja stabilit pentru anul următor, în condițiile în care Consiliul cerea inițial reducerea bugetului cu 1,7 miliarde de euro, transmite biroul europarlamentarului.
„Peste un miliard de euro în plus pentru a reduce prețurile la energie, pentru a ne ajuta aliații din Ucraina și Moldova și pentru a ne apăra pe picioarele noastre – pentru asta am luptat și asta am obținut. Cetăţenii nu vor jocuri instituționale, ei aşteaptă rezultate acum”, a declarat Ștefănuță după încheierea negocierilor.
Din peste un miliard euro, 210 milioane se vor duce către Ucraina și Republica Moldova, în timp ce alte 150 de milioane de euro vor fi destinate ajutorului umanitar.
Pentru anul următor, Uniunea Europeană a obținut un angajament total de 186,6 miliarde de euro, dintre care 168,6 miliarde reprezintă plățile blocului comunitar.
O parte din bani vor fi destinați pentru „sporirea independenței energetice a Uniunii Europene și sprijinirea cetățenilor și IMM-urilor cu facturi mari la energie”.
Nicu Ștefănuță crede că mărirea bugetului va trece de Parlamentul European săptămâna viitoare, când negocierea unui miliard de euro va fi adusă în fața deputaților europeni de la Bruxelles.
Europa Liberă: Potrivit ultimelor informații, Biroul Raportorului General a propus obținerea unui miliard de euro în plus pentru a combate consecințele războiului din Ucraina, criza energiei și climei, dar și situația pandemică de la nivel european. Ce rol are negociatorul-șef al bugetului UE în contextul de față?
Nicu Ștefănuță: De fapt, noi am propus 1,7 miliarde de euro în plus și am obținut un miliard că așa e la negocieri. Consiliul a propus tăierea a 1,7 miliarde de euro din buget, însă noi am cerut 1,7 miliarde și înțelegerea finală a fost de un miliard de euro în plus, ceea ce înseamnă că ne-am descurcat bine.
De ce am cerut acești bani? Pentru că avem un set de nevoi urgente iarna asta ce țin de situația energetică, războiul din Ucraina și [situația economică]din Republica Moldova. Cam acestea sunt marile urgențe pe care le avem.
Europa Liberă: De ce a cerut Consiliul Uniunii Europene reducerea bugetului cu 1,7 miliarde de euro?
Nicu Ștefănuță: Nu există niciun motiv, din punctul nostru de vedere. Statele sunt plătitoare ale bugetului Uniunii, cotizează 1% din PIB-ul fiecăreia și atunci ele au interesul să plătească cât mai puțin și să facă economii pe unde consideră că se poate face.
Noi nu suntem de acord cu acest lucru, fiindcă în această iarnă avem nevoie să ajutăm oamenii în privința energiei și să sprijinim Moldova.
Tocmai am vorbit săptămâna trecută cu prim-ministra Natalia Gavriliță, care are probleme mari în a acoperi costurile energiei iarna asta. Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, se confruntă cu probleme politice, deci e important să ajutăm acum.
Cineva m-a întrebat care a fost punctul cel mai periculos din negocieri. Oamenii pot alege să renunțe la negocieri, însă n-am putut să fac asta pentru că sunt oameni acolo, sunt oameni care suferă și m-am gândit mai ales la moldoveni, sincer. Și cumva, din strategia mea nu făcea parte plecarea de la masă. N-aveam cum efectiv.
Europa Liberă: Care sunt principalele considerente pe care un negociator al bugetului Uniunii Europene le ia în calcul înainte de a intra la negocieri cu alte instituții?
Nicu Ștefănuță: Pentru început, negocierile nu încep la masa negocierilor, ci cu mult mai devreme. Practic, negocierile încep cu un an înainte.
De ce zic asta? Pentru că tu trebuie să știi ce rezerve mai există și pe parcursul unui an se mai fac cheltuieli neprevăzute. Se poate întâmpla ca în momentul când ajungi la masa negocierilor, să realizezi că din, să zicem, două miliarde de euro a mai rămas pe masă doar un miliard, pentru că pe parcursul anului s-au mai cheltuit. Aia poate fi, spre exemplu, o surpriză. Iar atunci, din miliardul acela pe care trebuie să-l împarți, posibilitățile se limitează.
O altă lecție importantă e să ai o strategie de negociere: cât ceri, când lași de la tine, ce pași faci, care este limita de suportabilitate pentru celălalt din fața ta, când simți că merită să mai împingi, când simți că merită să te oprești.
Sunt toate lecții extrem de importante și trebuie să spun că am stat la masă cu unii din cei mai buni negociatori din Europa. Comisarul european privind bugetul UE (Johannes Hahn - n.r.) este, deja, la al treilea mandat, a văzut foarte multe la viața sa.
Eu eram, să zicem, la prima astfel de negociere atât de importantă. Însă, cred că m-am descurcat bine, fiindcă mă prind repede de chestii și în fața ta mai sunt și niște funcționari internaționali foarte experimentați, cu zeci de ani de experiență și cu toate numerele la cojoc, care te pot face tehnic foarte ușor.
Practic, trebuie să ai oameni deștepți lângă tine, care să-ți explice toate potențialele trucuri, însă e nevoie ca inclusiv tu să te prinzi de joc, să ai fler politic, să faci jocuri și, în paralel, să mai vorbești cu câte un ambasador, cu câte un stat membru, să afli ce se întâmplă de partea cealaltă, să obții intelligence, cum se zice.
Toate lucrurile menționate anterior fac parte din șarmul și stresul extrem al negocierii.
Europa Liberă: Cum vi se pare că s-au schimbat considerentele de negociere în contextul unui război, al unei crize energetice sau al schimbărilor climatice?
Nicu Ștefănuță: Este mult diferit de ceea ce puteam face într-un an normal de pace și bunăstare. Într-un an de pace puteam să renunț la unele negocieri. Anul acesta nu am putut.
Într-un an de pace, o creștere de posturi, de exemplu, la nivelul Parlamentului European pentru securitatea cibernetică – parte din pachet – a fost subiect de shaming din partea celorlalte instituții, acuzându-ne că mărim costurile (bugetului, n.r.) când alții fac economii.
De fapt, era o nevoie absolut urgentă, pentru că ne pregătim de alegerile din 2024 și există foarte multe încercări ale Rusiei sau ale Chinei să creeze o breșă în securitatea cibernetică (a Uniunii Europene, n.r.). Tocmai de aceea era nevoie de o renegociere.
Dar a fost subiect de shaming, a fost subiect de presiune. Au încercat să folosească asta ca ne reducă ambițiile în privința politicilor pentru care eu luptam. Așa sunt practicile de negociere, dar contextul e cu totul diferit.
Europa Liberă: O parte semnificativă din bani se vor duce către Ucraina și țările afectate de război. Cea mai mare sumă, în valoare de 210 milioane de euro, va fi trimisă către guvernele de la Kiev și Chișinău. Pentru ce este destinată suma de 210 milioane de euro dată Ucrainei și Moldovei, mai precis?
Nicu Ștefănuță: Pentru orice, pe scurt, în sensul că Moldova, de exemplu, acum are nevoie de ajutor bugetar, pur și simplu, pentru plata facturilor sau pentru anumite tipuri de investiții.
Așa că e la latitudinea lor să decidă. Pentru mine, e important ca suma să fie mare, și vorbim aici de 210 milioane de euro în plus (față de bugetul inițial alocat Ucrainei și Moldovei - n.r.), țin să subliniez asta. Suma să fie mare, așa încât să poată decide Maia Sandu și Natalia Gavriliță pentru ce au nevoie acolo. N-are sens să ne să ne antepronunțăm noi.
Europa Liberă: Odată aprobată mărirea de buget, care va fi traseul acestor bani și când vor ajunge aceștia în cele două țări?
Nicu Ștefănuță: Foarte bună întrebarea. Săptămâna viitoare, plenul Parlamentului European va adopta acordul obținut de mine. Trebuie să îl prezint colegilor, care au puterea de a-l accepta sau nu. În cazul în care nu îl acceptă, trebuie mă întorc la masa negocierilor, iar un rezultat final va întârzia.
Însă nu mă aștept să fie așa. Eu cred că acordul va avea o susținere bună și am am mai făcut ceva. Am pus o condiție ca banii să fie dați încă din iarnă. Fiindcă este vorba de bugetul pentru 2023, nu putem să-l dăm în luna decembrie. Dar banii vor ajunge la cele două țări în ianuarie sau februarie, când oamenii încă mai au nevoie de bani pentru facturile la energie, la încălzire, mai ales.
Europa Liberă: Mobilitatea militară este foarte importantă, mai ales în contextul incidentului recent petrecut în Polonia. Cum credeți că va ajuta suma propusă de 58,8 milioane de euro la apărarea teritoriului european?
Nicu Ștefănuță: Acești bani vin alături de încă 150 de milioane în plus pe achiziții comune militare.
Europa are o problemă: dacă vrei să te miști cu trupe dintr-o parte în alta, stai la graniță ca cetățeanul și este foarte complicat să faci asta în context de război.
Îți dai seama ce ar însemna să stea o coloană militară pe Valea Prahovei și să fie un accident sau te miri ce și să se blocheze deplasarea acolo sau pe DN1 spre Brașov? Nu există așa ceva în secolul XXI, războaiele se întâmplă cu viteză și atunci mobilitatea militară e foarte importantă. Iar eu cred că e timpul ca europenii să fie pregătiți pentru ce e mai rău.
Nu zic că ce e mai rău va veni, sper să nu vină niciodată în viața noastră. Cu toate acestea, dat fiind ceea ce se întâmplă la granița noastră, nu putem exclude nimic, iar noi trebuie atunci să fim pregătiți să dezmembrăm toate piedicile interne care există: hârțogărie, birocrație, dar și chestii (ce țin, n.r.) de interoperabilitatea trupelor.
Și mie mi se pare foarte important că am dat acest semnal care, apropo, e indispensabil pentru România. Mi-am pus, în acest sens, și căciula de român în negocieri, am zis să trag și pentru noi, nu doar pentru alții.
Europa Liberă: Bugetul pentru UE pe anul 2022 este un instrument financiar adoptat în paralel cu fondurile pentru PNRR. Sunt state membre UE cărora nu li s-a aprobat încă accesul la fondurile europene de recuperare post-Covid. În contextul regresiunii democrației în state precum Polonia și Ungaria, sunt acești bani condiționați de condiții similare pentru respectarea statului de drept?
Nicu Ștefănuță: Da, sunt reglementări ce țin de statul de drept, care spun că inclusiv banii din buget pot fi condiționați de îndeplinirea condițiilor de stat de drept. Dacă te uiți la situația Poloniei și Ungariei, sunt anumite fonduri care sunt blocate, iar acest lucru este justificat.
Nu, nu ne putem juca din punctul ăsta de vedere, pentru că este o problemă de natură constituțională. Și după cum știi, constituția este deasupra oricărei alte legi. Fără constituție nu poți să te bazezi pe o lege. Legea este inferioară. Așa este și cu statul de drept: acesta este superior oricărei alte legi și altui regulament. Deci, practic, dacă nu ai asta, nu ai nimic.
Europa Liberă: Săptămâna viitoare, bugetul va fi votat în plenul Parlamentului European. Ce așteptări aveți legate de vot?
Nicu Ștefănuță: Mă aștept ca acordul să treacă de vot cu bine. Mă aștept să fie unii politicieni care să spună că nu este suficient sau că este prea mult. Sunt ambele variante în Parlamentul European. Unii zic că e prea mult, că ar vrea un buget mic, ar vrea o Uniune Europeană mică, în timp ce alții zic că e prea puțin, că ar vrea mai mult.
Eu zic că este exact cât se poate la maximum. Pe scurt, cam asta este suma cerută de mine și cred că este una potrivită. Este bine pentru Europa, este bine pentru instituții, este bine pentru imaginea Uniunii Europene în general.
Europa Liberă: În contextul circumstanțelor schimbătoare ale războiului, crizei energetice și climei, vă așteptați ca bugetul să fie rectificat în următoarele luni?
Nicu Ștefănuță: Da, tot eu voi fi responsabil și de rectificări anul viitor.
Rectificările vin dacă mai ai rezerve de bani disponibile, așa că am lăsat ceva bani puși deoparte. Puteam să fiu hapsân și să cer și mai mulți bani, să lăsăm mai puține rezerve, însă trebuie să fii și precaut, să ai pe ce pune mâna în caz de situații grave. Iar la cum au decurs situațiile grave până acum, mă aștept să fie o grămadă și în continuare.
