Linkuri accesibilitate

3 minute | Rusia, declarată stat terorist de Parlamentul European, proteste în China și totuși... a plagiat


Ministrul rus al Apărării, Sergei Șoigu, unul dintre artizanii bombardamentelor asupra infrastructurii civile din Ucraine. Aici, alături de omologul armean, Suren Papikian, la o întâlnire în contextul reuniunii CSTO de la Erevan, 23 noiembrie 2022.
Ministrul rus al Apărării, Sergei Șoigu, unul dintre artizanii bombardamentelor asupra infrastructurii civile din Ucraine. Aici, alături de omologul armean, Suren Papikian, la o întâlnire în contextul reuniunii CSTO de la Erevan, 23 noiembrie 2022.

Parlamentul European a adoptat ieri o rezoluție prin care Rusia este declarată „stat sponsor al terorismului”. Forțele ruse au bombardat din nou infrastructura energetică a Ucrainei. Noi proteste anti-restricții Covid în China. La București se profilează decuplarea de Bulgaria în privința Schengen.

Bună dimineața, dragi prieteni,

Bombardamentele rusești asupra infrastructurii civile a Ucrainei figurează printre motivele invocate de PE într-o rezoluție care declară Rusia „stat sponsor al terorismului”. Vești semnificative vin din China, din Qatar, dar și de la București. Dincolo de fostele criterii MCV, actualele criterii PNRR și Schengen, se pare că ministrul de Interne a copiat totuși la doctorat.

Iată principalele știri ale dimineții:

  • Parlamentul European a declarat Rusia „stat terorist”. Din cauza războiului, iarna se anunță cumplită în Ucraina.
  • Ciocniri între poliție și lucrători la cea mai mare fabrică iPhone/Apple din China, din cauza condițiilor de lucru și a restricțiilor anti-Covid.
  • Bucureștiul anticipează o decuplare de Bulgaria, dar și o amânare în aderarea la Schengen. Unul din negociatorii cheie, ministrul de Interne, acuzat de plagiat.

Rusia „stat terorist” într-o rezoluție PE fără precedent

Într-un demers fără precedent, Parlamentul European a adoptat ieri, 23 noiembrie, o rezoluție prin care declară Rusia „stat terorist” și cere măsuri sistematice și complete pentru izolarea Moscovei. Le Monde acordă spațiu generos informației.

Rezoluția inițiată de zeci de europarlamentari, printre care și mulți români, invocă tratate internaționale privind crime de război și genocid. Cu o largă majoritate, 494 de voturi pentru, 58 împotrivă și 44 abțineri, Parlamentul European cere Comisiei și statelor membre aplicarea riguroasă a sancțiunilor existente, măsuri suplimentare de izolare a regimului Putin și închiderea și chiar interzicerea instituțiilor rusești de pe teritoriul UE, folosite de Moscova pentru propagandă.

La câteva ore după, forțele ruse au declanșat o nouă serie de bombardamente asupra infrastructurii civile a Ucrainei. Kiev, Liov, dar și orașe din Rep.Moldova au avut pene de curent. Distrugerile accentuează perspectiva celei mai cumplite ierni de la cel de-al doilea război mondial încoace pentru milioane de civili.

Doi copii uitându-se la craterul unei explozii în localitatea Solonka, în regiunea Liov, 16 noiembrie 2022.
Doi copii uitându-se la craterul unei explozii în localitatea Solonka, în regiunea Liov, 16 noiembrie 2022.

Președintele Zelenski s-a adresat din nou Națiunilor Unite, acuzând Rusia de lovituri „lașe și inumane”, de comportament terorist, după cum notează BBC.

Kievul le-au transmis deja compatrioților, inclusiv celor din orașele abia eliberate, să părăsească țara pentru câteva luni, dacă au unde. Există însă o categorie de ucraineni pe care toți i-ar vrea acasă imediat: copiii luați de ocupanți și transferați în locații necunoscute din Rusia.

New York Times publică istoria a două mame din orașul Balaklia, ocupat de ruși. Copiii lor „au plecat în tabără” pentru trei săptămâni și nu s-au mai întors. Nu e o poveste pentru detectivi, e o poveste pentru tribunale penale internaționale. E vorba despre deportări și de-populare în masă, aspect reținut de legislația ONU pentru genocid, adică anihilarea deliberată a unui grup etnic.

Întrebare în chineză: „Campionatul mondial e pe altă planetă?”

Imaginile de la Campionatul Mondial de fotbal cu miile de spectatori fără mască i-au înfuriat pe chinezii de rând, înmulțind protestele anti-restricții, scrie BBC.

Protestele contra măsurilor draconice de protecție, potrivit politicilor „Zero Covid” sunt din ce în ce mai frecvente. Cele mai recente sunt de-a dreptul ciocniri cu poliția. Altercațiile au avut loc la cea mai mare fabrică de iPhone/Apple din China, Foxconn, aflată în orașul Zhengzhou. Ele au pornit de la nemulțumiri legate de contracte, în condițiile în care echipamentele de protecție sunt greu de purtat.

Lucrul de acasă e pe cale să rărească chiar și cozile din aeroporturile americane în istorie. Cursele nu mai sunt atât de aglomerate de Thanksgiving de vreme ce oamenii pot ajunge în orașele de baștină cu multe zile înainte. Imagine din Newark/New Jersey, 24 noiembrie 2021.
Lucrul de acasă e pe cale să rărească chiar și cozile din aeroporturile americane în istorie. Cursele nu mai sunt atât de aglomerate de Thanksgiving de vreme ce oamenii pot ajunge în orașele de baștină cu multe zile înainte. Imagine din Newark/New Jersey, 24 noiembrie 2021.

În Statele Unite, sărbătoarea de Thanksgiving este umbrită de înmulțirea incidentelor violente. Washington Post deschide cu o serie de articole, pornind de la cel mai recent dintre ele, cel de acum două zile, când un lucrător Wallmart din Chesapeake/Virginia și-a împușcat fatal șase colegi înainte să se sinucidă.

NYT publică detalii despre cazul petrecut în clubul LGBT din Colorado Springs, soldat cu morți și răniți, în week-end.

Tot NewYork Times vorbește însă într-o abordare mai optimistă despre efectul pe care lucrul remote/de acasă îl are în proporții de masă asupra vacanței de ThanksGiving. Nu mai e vorba de trei sau patru zile în cel mai bun caz, ci în multe cazuri de cel puțin o săptămână. Lucrând de acasă, mulți au plecat în orașele de baștină cu multe zile înainte; unii nici nu își mai iau bilet de avion înapoi... până după Crăciun.

MCV a dispărut, dar au rămas „vulnerabilitățile” Justiției

Aproape toate marile publicații din România publică analize legate de starea în care se află sistemul de Justiție în condițiile în care Comisia Europeană a decis să renunțe la Mecanismul de Cooperare și Verificare. „Măsurătorile” se vor face de acum înainte prin PNRR, după cum scriu G4Media sau Adevărul.

Europa Liberă insistă însă pe aspecte mai puțin vizibile dinspre Bruxelles, dar extrem de importante pentru accesul la dreptate pentru oamenii obișnuiți. Sun titlul „Marile vulnerabilități ale sistemului”, Ionuț Benea trece în revistă tarele Justiției începând cu procentul de 51% al românilor care nu au încredere în judecători și procurori și terminând cu luptele de putere între magistrați.

O altă temă majoră sunt legate de pespectiva admiterii în Schengen la Consiliul European din decembrie. G4Media notează că președintele Iohannis nu omite o amânare de una sau două luni, în condițiile sau chiar din cauza decuplării de Bulgaria.

În privința negocierilor cu țările refractare, Olanda, Austria sau Suedia, se pare că Bucureștiul nu și-a găsit cei mai potriviți emisari. Ministrul de Interne, Lucian Bode, a plagiat totuși, substanțial, scrie jurnalista și profesoara de jurnalism, Emilia Șercan, în deschiderea PressOne.

Nu mai puțin de 18,5%, nu puțin peste două procente, cum a arătat controversata analiză a Universității Babeș/Bolyai de la Cluj. 65 de pagini din cele 194 ale lucrării au conținut plagiat, punctează și Libertatea.

Alte subiecte:

Toate cele bune, ne revedem mâine,

Elena

  • 16x9 Image

    Elena Tănase

    E jurnalist de peste 20 de ani. A început cu opt ani la BBC, a continuat cu doi ani la România Liberă, apoi a intrat în televiziune: opt ani din zece la Digi24. Din septembrie 2020, Elena Tănase este directorul Europei Libere. Cu studii de istorie și științe politice, s-a remarcat prin documentare video de istorie recentă: Povestea Cumințeniei Pământului (2016), Abdicarea Regelui Mihai (2017), Revoluția Română. De ce a curs sânge (2019). 

XS
SM
MD
LG