Ajutorul se diversifică, venirea iernii și distrugerea infrastructurii ucrainene au adus pe lista ajutoarelor oferită de NATO - ca organizație și de țările membre individual, în special Statele Unite – generatoare, combustibil, componente de rețele electrice.
Acestea se adaugă sprijinului militar, iar ajutorul va veni repede, este o chestiune de zile/săptămâni, a spus secretarul de stat american, Antony Blinken, în conferința de la finalul reuniunii.
Pentru războiul din Ucraina și pentru ucraineni, o concluzie a anunțurilor de la București este, în opinia expertului în relații internaționale, Ștefan Popescu, că războiul va dura.
„Suntem într-o fază foarte lungă a conflictului. Gândiți-vă că Rusia a adus pe front, oficial, 300.000 de noi recruți, unele relatări vorbesc despre un milion. Deci e o perspectivă lungă a conflictului, nu una scurtă. Inclusiv aceste lovituri date infrastructurii energetice a Ucrainei arată că suntem într-o logică a războiului lung și că nici una dintre părți nu are interes în acest moment să negocieze. Marea artă a rușilor e înghețarea conflictelor, nu e adevărat că ar dori acum o negociere”, spune Ștefan Popescu.
Acesta amintește că zonele de incertitudine pot bloca societăți întregi, iar reconstrucția are și ea nevoie de certitudini.
Important e, arată el, că angajamentul de sprijin e valabil pentru oricât va dura războiul și că atât secretarul general al NATO, cât și secretarul de stat Antony Blinken au spus că vitală e suveranitatea Ucrainei.
Întrebat, simplu, despre motivele pentru care Ucraina nu are deja un parcurs clar pentru a adera la NATO, dat fiind că Occidentul insistă că e un apărător al democrației, un stat care luptă pentru toți, Jens Stoltenberg a spus că primul pas este ca Ucraina să supraviețuiască drept stat european suveran.
Ajutorul pentru Ucraina
NATO și Statele Unite, separat, au anunțat sprijin pentru Ucraina pe două planuri: militar și energetic. „Sunt costuri imense și factura crește în fiecare zi, într-o perioadă critică și pentru lumea occidentală, dacă ne gândim doar la prețul energiei. Anul acesta au mai fost livrări de gaz din Federația Rusă, la anul nu vor mai exista”, spune Ștefan Popescu, ceea ce face cu atât mai important angajamentul pentru un sprijin pentru cât timp va fi nevoie.
„Factorul timp e foarte important și e important cât rezistă aliații pentru a ajuta Ucraina, cât rezistă Ucraina în fața distrugerilor infrastructurii. Factorul timp e vital într-un război, iar la București angajamentul Alianței e pentru întreaga durată a conflictului, ceea ce include și reconstrucția, care va dura decenii”, estimează expertul.
Turcia, Ungaria și Marea Neagră
Un punct important al Reuniunii de la București a fost prezența la discuții a reprezentanților Suediei și Finlandei.
Cele două țări au cerut să facă parte din NATO și ratificarea aderării de statele membre e „aproape finalizată”, a fost nevoit să spună Jens Stoltenberg, dat fiind că Ungaria și Turcia nu au făcut încă acest lucru.
Nu este singura „diferență” dintre cele două țări și restul țărilor membre.
Turcia insistă să păstreze căi de dialog și cu Rusia și cu Ucraina, are un cuvânt de spus în privința prezenței NATO la Marea Neagră, iar Ungaria continuă să își manifeste simpatia pentru o Rusie care îi oferă energie.
„Turcia se dorește un centru de putere, nu se dorește aliniată lumii occidentale și caută să fie un mare beneficiar al războiului – de exemplu importând energie din Federația Rusă și vânzând această energie spre piețe occidentale, profitând de pe urma retrasării fluxurilor turistice rusești care nu mai pot ajunge în sudul Franței, dar și în materie de reconstrucție – Turcia a investit foarte mult în firme de construcții civile și a jucat de altfel un rol important în modernizare și extinderea stațiunii rusești Soci de la Marea Neagră, înaintea organizării olimpiadelor”, amintește Ștefan Popescu.
În opinia sa, Turcia, dar și India, Emiratele Arabe Unite, China caută să profite de pe urma acestui conflict despre care au o viziune diferită față de cea a europenilor și nord-americanilor.
Turcia va rămâne un punct sensibil, spune Ștefan Popescu. „Ce observăm în acest conflict este o mare convergență între țările ne-occidentale. Faptul că acest conflict din Ucraina are o coloratura civilizațională Rusia vs. Occident, face ca percepția lui pe alte meridiane ale globului, inclusiv în Turcia, să fie diferită.”
În privința Ungariei, remarcă acesta, chestiunea energiei primează. Dar, „Ungaria nu e singura vinovată de această concentrare a intereselor sale energetice în legătură cu Rusia, la o scară mai mică dacă comparăm cu Germania. Și alte țări europene au făcut asta, au privit Rusia ca pe o piață avantajoasă, iar asta a fost clar în 2014, când europenii au preferat să nu abordeze frontal problema anexării ilegale a Peninsulei Crimeea”, spune expertul în relații internaționale.
„Made in China”
Una din temele de pe agenta reuniunii de la București a miniștrilor de Externe din țările NATO a fost ceea ce Alianța descrie drept „provocarea” reprezentată de China. Apărută în dezbatere după summitul de la Madrid, aceasta este „în discuție”.
NATO își definește acum strategia în privința ascensiunii militare și tehnologice a Chinei. Dar dezbaterea este încă departe de anunțarea liniilor concrete de abordare și este încă un punct care arată diferențele dintre țările membre.
„SUA doresc o lărgire a orizontului strategic al europenilor. Foarte puțini europeni au luat în considerare dimensiunea globală a securității ariei de civilizație trans-atlantică. Este nevoie de o modificare în cultura strategică a europenilor, pentru a include China în aceasta”, spune Ștefan Popescu.
China este și principal competitor și Europei, nu doar al SUA și, mai mult, se implică și în Africa, un punct de interes pentru Europa și din punct de vedere al resurselor și din acela al combaterii terorismului.
SUA vor, menționează acesta, ca europenii să gândească securitatea la nivel global, nu doar regional.
România, Moldova, 1 decembrie
Ministrul român de externe, Bogdan Aurescu, a explicat la conferința sa de la finalul reuniunii, motivele pentru care aceasta a fost organizată la București.
Este, a spus el, cel mai important eveniment de după summitul istoric din 2008 (când Ucraina a intrat în dezbaterea, puternic contestată acum de Rusia, aderării la NATO). Organizarea la București era stabilită înainte de începerea războiului, ulterior s-a decis ca „ministeriala”, cum este numită”, să aibă loc în toamnă, pentru a duce mai departe deciziile de la Madrid.
Organizarea reuniunii la București este extrem de importantă pentru România, spune expertul în relații internaționale Ștefan Popescu pentru Europa Liberă. Participarea reprezentanților din țările partenere NATO – Ucraina, Moldova, Georgia – are o valoare simbolică pentru că România se poziționează ca un pol de atracție pentru țările din proximitate.
„Ucraina privea și va privi spre Polonia ca putere militară majoră în regiune, iată că și România începe să se profileze ca o prezență interesantă și importantă, un lucru foarte important pentru imaginarul cetățenilor din Republica Moldova”.
Republica Moldova a participat în premieră, cu prilejul evenimentului de la București, la o reuniune ministerială a NATO.
Puterea de atracție e importantă pentru o țară, spune Ștefan Popescu, România apare acum ca un loc în care se întâlnesc liderii marilor puteri, iar România se poate profila ca un facilitator pentru apropierea de acestea.
România își sărbătorește Unirea pe 1 decembrie, amintește el, la o zi după încheierea ministerialei, iar „dezordinea din imperiul de la răsărit ne-a favorizat mereu”. Aceasta a permis apropierea teritoriilor românești, într-o perioadă în care și Occidentul era interesat de „stăvilirea dezordinii bolșevice din imperiul țarist”, spune Ștefan Popescu.
„Acum asistăm la o dezordine provocată de acțiunea Rusiei la nordul Mării Negre, ceea ce atrage o atenție a lumii occidentale către aceste zone aflate la frontiera Europei și România devine importantă ca platformă logistică, inclusiv pentru reconstrucția Ucrainei”.
