Mai mulți susținători ai fostului președinte au protestat în orașele din Europa și au organizat proteste în fața misiunilor diplomatice georgiene pentru a cere eliberarea lui Saakașvili din închisoare, pe fondul deterioririi stării sale de sănătate.
Mișcarea a luat amploare pe Twitter, sub hashtag-ul #SaveMisha, după ce protestele au avut loc în orașe europene precum Barcelona, Munchen și Riga.
Saakașvili a fost președintele Georgiei între 2004 și 2013. El a fost condamnat la o pedeapsă de șase ani de închisoare. închisoare pentru șase ani, fiind acuzat de abuzul puterii, o pedeapsă despre care susținătorii lui spun că este motivată politic.
Medicii lui Saakașvili spun că sănătatea lui s-a agravat din octombrie 2021, când a fost arestat. Rapoartele medicale au arătat că au fost găsite urme de mercur și arsenic în corpul fostului președinte. Acesta a declarat că se teme pentru siguranța sa în închisoare și a spus că a fost supus bătăilor de către autorități.
Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a cerut eliberarea imediată a lui Saakașvili și i-a oferit internarea într-o clinică din Ucraina, în timpul unui discurs în care s-a adresat poporului georgian. Acesta a mai spus că încarcerarea lui Saakașvili reprezintă un act de cruzime.
Saakașvili se află în stare gravă însă instanțele refuză eliberarea acestuia
În urmă cu două săptămâni, fostul președinte a apărut în fața instanței din Tbilisi, într-un apel video dintr-un pat de spital. Imaginile care au apărut după audiere îl arată slab și bolnav. Instanța a refuzat, în repetate rânduri, eliberarea fostului președinte din închisoare, negând starea sănătății acestuia.
Miheil Saakașvili a părăsit Georgia la scurt timp după ce i-a fost interzis prin constituție să participe la o nouă rundă de alegeri prezidențiale. În 2018, a fost acuzat penal pentru abuzul de putere în cadrul protestelor antiguvernamentale din 2007. La rândul său, fostul președinte a acuzat guvernul georgian că folosește justiția în scopuri politice.
În ultimele săptămânii, susținătorii lui Saakașvili au devenit tot mai vizibili. Atât protestatarii georgieni, cât și voci importante de pe scena politică internațională se numără printre susținătorii fostului președinte: Maia Sandu, președinta Moldovei, ambasadorul Uniunii Europene pentru Georgia, Pawel Herczynski, și ambasadorul SUA în Georgia, Kelly Degnan.
În Georgia, la Tbilisi, au avut loc, de asemenea, proteste la care s-a cerut eliberarea fostului președinte. Alte proteste au avut loc în orașele georgiene Batumi, Zugudi și Kutaisi.
În satul Chorvila din Georgia susținătorii lui Saakașvili au plănuit o adunare în fața casei lui Bidzina Ivanishvili, un rival politic al fostului președinte. Protestatarii au fost însă opriți de susținătorii fostului prim-ministru Ivanishvili.
Deși Saakașvili se află în stare gravă, autoritățile georgiene au refuzat să recunoască acest lucru. Următoarea audiere a fost amânată pentru data de 9 ianuarie. Aceasta a fost inițial programată pentru 30 decembrie, însă autoritățile amânat-o din cauza stării sale de sănătate.
În cadrul audierii, avocatul lui Saakașvili, Shalva Khachapuridze, va prezenta dovezi din raportul medical care arată că fostul președinte a fost otrăvit.
„Cazul lui Saakașvili nu are nimic de-a face cu justiția. Este un război obișnuit, iar acest război are un singur scop – moartea lui Saakașvili”, a declarat avocatul.
Neurologul Tamar Abashidze a declarat în instanță că, din punct de vedere neurologic, starea lui Saakașvili este gravă.
Cine este Miheil Saakașvili și de ce se află în închisoare
Saakașvili a devenit președinte în 2004, la vârsta de 37 de ani, la câteva săptămâni după Revoluția Trandafirilor, care l-a obligat pe fostul președinte, ajuns în funcție prin alegeri contestate, Eduard Șevardnadze, să demisioneze.
Fostul președinte a jucat un rol important în procesul democratic din Georgia, iar încarcerarea acestuia pune sub semnul întrebării ambiția Georgiei de a se alătura Uniunii Europeane, având în vedere lipsa reformelor politice.
De-a lungul a celor două mandate, Saakașvili a devenit un inamic al Rusiei și al lui Vladimir Putin.
După ce a fugit din țară în 2014, fostul președinte a trăit șapte ani în exil în Ucraina, unde a obținut și cetățenia ucraineană, retrasă din 2017 până în 2019 de fostul președinte ucrainean Petro Poroșenko.
În perioada în care a trăit în exil în Ucraina, Saakașvili a fost numit guvernator al Odessei. A revenit în Georgia în octombrie 2021, într-un gest de susținere față de partidul său - Mișcarea Națională Unită. A fost arestat la scurt timp după aceea, la începutul lunii octombrie, înainte de alegerile din municipale din Georgia.
După arest, Saakașvili a intrat în greva foamei, lucru despre care medicii au spus că i-a afectat sănătatea.
Cazul Saakașvili. Georgia, între Rusia și UE
Saakașvili a fost un puternic susținător al Uniunii Europene și al NATO în timpul mandatelor sale. Acesta a dorit aderarea Georgiei la ambele organizații, dorind distanțarea de Rusia. Mai mult, Saakașvili a menținut relații bune și cu SUA de-a lungul președinției sale.
Liderul Revoluției Trandafirilor a fost urmat de Giorgi Margvelashvili, membru al partidului înființat de miliardarul Bidzina Ivanishvili. Kremlinul a susținut alegerea lui Margvelashvili, iar reprezentanții Dumei de Stat din Rusia s-au arătat încântați de decizia de a nu îl numi din nou în funcție pe Saakașvili.
Analiștii georgieni au arătat că partidul Georgia Democrată se bazează pe o politică moderată și o viziune de „normalizare” a relațiilor cu Rusia. Direcția luată de partid a compromis progresele făcute de Saakașvili. Georgia a aplicat pentru candidatura la UE, împreună cu Ucraina și Moldova, în martie 2022, însă statutul nu i-a fost acordat.
Raphaël Glucksmann, membru al Parlamentului European, spune că dacă Saakașvili ar muri în închisoare, acest lucru ar însemna sfârșitul candidaturii Georgiei la UE.
Serviciul georgian al RFE scrie că eșecul Georgiei de a obține candidatura UE este emblematic politicii partidului aflat la guvernare, care joacă atât de partea Rusiei cât și de partea vestului.
Decizia Comisiei Europene de a nu acorda statutul de candidat Georgiei a stârnit proteste în țară. Cetățenii au arătat cu degetul către decizia parlamentului georgian de a trece o lege controversată privind supravegherea populației. Legea a fost contestată de Uniunea Europeană însă parlamentarii georgieni au ignorat acest lucru.
Circa 88% dintre georgieni susțin aderarea la UE și 75% susțin aderarea la NATO. Cetățenii Georgiei se arată îngrijorați de legăturile guvernului cu Kremlinul. Partidul lui Bidzina Ivanishvili se află la conducere din 2012. Fostul prim-ministru este cunoscut pentru legăturile sale cu Rusia, unde a devenit bogat în anii 90, odată cu privatizarea în masă.
