„Cu prilejul Zilei Naționale a Lecturii, ministrul Educației, Ligia Deca, invită cadrele didactice să organizeze activități de promovare a lecturii în școlile în care își desfășoară activitatea”, anunța festivist Ministerul Educației.
Ligia Deca îi îndeamnă pe profesori „să organizeze activităţi de promovare a lecturii în rândul antepreşcolarilor, preşcolarilor şi elevilor".
„În timpul programului școlar, elevii vor fi încurajați să prezinte cartea preferată, să citească din ea și să discute pe marginea ei”, se mai arată în comunicat.
De altfel, o zi națională pentru lectură pare un lucru de care România să aibă mare nevoie. Datele de la Eurostat arată că românii citesc mai puţin de 5 minute pe zi, 93,5% dintre ei nu cumpără nici măcar o carte pe an și 68,5% nu au citit o carte în ultimul an.
Cifre confirmate și de rezultatele de la testele PISA care arată că 41% dintre elevi citesc, dar nu înțeleg ceea ce citesc.
Un critic literar, o profesoară de liceu și directorul Asociației Editorilor din România au explicat pentru Europa Liberă de ce festivismul Zilei Naționale a Lecturii nu ajută la schimbarea în profunzime a problemei cititului în România.
„Copiii nu înțeleg nimic din ceea ce scriu, pentru că nimeni nu insistă pe înțelegerea textului”
Lidia Mîrzac, profesoară de limba și literatura română la Colegiul Silvic „Bucovina” din Câmpulung Moldovenesc, spune că miercuri toți elevii ei de clasa a IX-a vor citi povestea „Cititorul din Peșteră”( n.r. a scriitorului portughez Ruiz Zink).
„Vreau să le arăt cât de importantă a fost lectura pentru personaj în drumul lui de la hoț de buzunare la scriitor”, justifică profesoara alegerea.
Lidia Mîrzac spune că o zi a lecturii nu e suficientă, dar „e bine totuși că e o zi a lecturii, așa cum e bine că e o zi a îndrăgostiților”.
„Că ne aducem aminte că trebuie să mai citim. Dar iubirea de carte trebuie să fie în fiecare zi. Să știți că are și școala rolul ei, dar până când copilul nu-și vede părinții cu cartea în mână nici el nu va face la fel, modelul e foarte important”.
Despre ziua de lectură „venită de la centru”, profesoara spune că mulți dascăli citeau și înainte cu elevii lor, însă la nivel de învățământ există o problemă de sistem.
„Problema lecturii este foarte adâncă și eu nu cred că se va rezolva curând. Nu se insistă pe înțelegerea textului. Copiii nu înțeleg nimic din ceea ce scriu”, spune Lidia Mîrzac.
„Nu se mai face sintaxă cum trebuie ca să înțeleagă copilul textul, să vadă care e cauza, care e efectul, care e obiectul direct, care e cel indirect. Se face totul teoretic fără să se intre în interiorul textului”, spune Lidia Mîrzac.
Cât despre o zi în care profesorul de română le cere elevilor să își prezinte cartea preferată: „lucrurile astea noi le facem oricum. Sunt profesori care fac proiecte în care elevii își prezintă cartea preferată”, insistă profesoara.
Critic literar: „Ce activități de promovare a lecturii facem în școlile rurale?”
Criticul literar Luminița Corneanu a predat mulți ani limba română la liceu. Anul acesta s-a întors la catedră, dar de data asta la gimnaziu, unde și-a luat o normă part-time și predă limba franceză.
Profesoara spune și ea că o zi națională a lecturii în sine este un lucru benefic, pentru că e bine că ne amintim că cititul face bine.
„Din păcate, legea în sine care instituie această zi are exclusiv dispoziții permisive: autoritățile «pot să» sprijine activitățile de lectură și promovare a cărților, în limita bugetului disponibil”, spune Luminița Corneanu.
Având experiență la catedră, profesoara a putut să remarce schimbările între generațiile de elevi.
„Ceea ce remarc acum față de elevii mei de acum 20 de ani este că timpul lor maxim de concentrare a scăzut formidabil și presupun că din cauza expunerii la tehnologie. Atenția lor e în toate direcțiile, le e greu să se concentreze și la un film. Atenția e ceva care se educă prin lectură încă de mici”, afirmă Corneanu.
În opinia ei, la școlile din sate ne aflăm într-un cerc vicios.
„Ce activități de promovare a lecturii facem în școlile rurale, unde cărțile cele mai recente au fost cumpărate în anii `80, asta în cazul fericit în care mai există o bibliotecă? Cum ne așteptăm să vină scriitorii în școli, dacă școlile nu au bugete pentru proiecte culturale?”, se întreabă Luminița Corneanu.
Profesoara susține că până nu se vor aloca bani pentru cărți și materiale didactice în școli de către autoritățile centrale și locale și de către ministerele Educației și Culturii situația lecturii nu se va schimba într-o singură zi.
„În lipsa acestora, celebrarea lecturii și a culturii devin gesturi măcar pe jumătate goale. Un copil va citi dacă se citește în jurul lui, dacă are cărți frumoase și interesante la dispoziție, dacă i le explică cineva atunci când sunt prea complicate pentru el”, a spus Luminița Corneanu.
Petiția „Pactul pentru Lectură”
Pentru Ziua Națională a Lecturii, Asociația Editorilor din România propune un „Pact pentru Lectură”, pentru care a făcut și o petiție online. Astfel, editorii de carte vor ca toți cei responsabili, de la președinte până la miniștri, să treacă la fapte și să readucă cititul în rândul deprinderilor de zi cu zi ale copiilor.
„Tot vorbim de analfabestism funcțional de ani de zile, noi tot tragem semnale de ani de zile, dar nu se întâmplă nimic. Nimeni nu reușește la nivel de guvern să înțeleagă ce corelație există între cel mai mare nivel al analfabetismului funcțional din întreaga Uniune Europeană pe care îl avem noi, cea mai mare rată a abandonului școlar, cel mai mic număr de absolvenți de studii superioare și cea mai mică piață de carte”, a spus Mihai Mitrică, director executiv al Asociatiei Editorilor din Romania, cel care organizează târguri de carte în 6 orașe din România.
Directorul AER susține că, de fapt, oamenii din România sunt îndepărtați de carte.
„În primul rând că sunt sabotate librăriile, care nu beneficiază de nicio măsură de sprijin, nu ai ca librar garantată nici măcar 10% din chirie de către stat, ești jupuit ca un magazin de amanet”, a mai spus Mihai Mitrică.
Se închid zeci de biblioteci publice anual, în totalul dispreț al legii, care spune că nu ai voie să le închizi decât dacă se desființează unitatea administrativ teritorială în care funcționeazăMihai Mitrică
Directorul AER a observat că, în România, cel puțin în mediul rural, nimeni nu plânge după închiderea bilbiotecilor.
„Noi cu 17-18 milioane de oameni avem 2.000 de bilbioteci publice, în timp ce Republica Moldova cu vreo 3,5 milioane de oameni are 1.300 de biblioteci publice. Ca să vedem diferența”, conchide Mihai Mitrică.
Începând din 2022, România are o Zi Națională a Lecturii, instituită de parlament la 15 februarie. În expunerea de motive a legii sunt prezentate argumente precum cel prin care se arată că un român citește, în medie, mai puțin de cinci minute pe zi și circa o carte pe an, în comparație cu un neamț care citește în medie 16 cărți pe an.
Legea amintește și de clasarea României pe ultimele locuri la testele PISA, iar rezultatele arată că rata analfabetismului funcţional ajunge la 41% la evaluarea de citire. Adică elevii nu pot identifica ideea principală dintr-un text de lungime medie, nu pot găsi informaţii pe baza unor criterii explicite şi nu pot reflecta asupra scopului unui text.
