Președintele Klaus Iohannis spune că nu trebuie amestecată preocuparea pentru diversitatea în Deltă, cu adevărat legitimă, „cu îngrijorarea și măsurile concrete cu diverse abordări politice de moment.”
„Nu cred că în acest moment e potrivit să atacăm ucrainenii pe baza unor date incerte. Ei nu au nevoie să fie certați”, a mai spus Iohannis cu privire la amplificarea politică a operațiunii de dragare a canalului navigabil pentru ucraineni.
„Cei care au încercat să facă o problemă din asta nu cred că au înțeles miza acestei perioade și nu cred că preocuparea pentru Deltă este preocuparea reală pentru ei”, a mai spus Iohannis.
Președintele Iohannis a explicat că pe canalul Bîstroe, folosit de ucraineni pentru navigare, se draghează de ani de zile și că situația nu trebuie tratată politicianist.
„Evident că aceste chestiuni sunt limitate de înțelegeri internaționale. Pentru a ști ce se întâmplă e nevoie să vorbim cu ucrainenii, doar că acest lucru nu prea s-a întâmplat. La noi o serie de politicieni s-au inflamat fără să verifice ce se întâmplă acolo. Cred că au simțit o ocazie să se profileze un pic mai mult în spațiul public.”
Ucrainenii au solicitat discuții la nivel de expert cu Ministerul Transporturilor, al Mediului al Externelor, a confirmat Iohannis.
El a pledat pentru o tratare a situației la nivel de experți și pe un tratament decent acordat Ucrainei, care are nevoie de sprijin câtă vreme este împiedicată de Rusia să-și facă exporturile de cereale după ce a fost invadată anul trecut pe 24 februarie.
„Aceste discuții nu au avut loc, dar ai noștri, inflamați și hotărâți, fac afirmații care nu au încă un fundament. Ucrainenii spun că draghează pentru întreținere și cred că e legitim să se verifice împreună cu ei. Până la urmă e teritoriu ucrainean.
Politicienii noștri, înainte să țină discursuri inflamate, să lase experții să vadă ce este acolo. Nu cred că în acest moment e potrivit să atacăm ucrainenii pe baza unor date incerte. Ei acum nu au nevoie să fie certați, au nevoie de sprijin. Nu vreau absolut deloc să se tolereze lucrări care pun în dificultate biodiversitatea Deltei, dar nici nu e bine să ne ambalăm fără știm despre ce este vorba.”
Iohannis a criticat declarațiile care au fost făcute pe subiect, despre care a spus că sunt „neproductive și nepotrivite” și i-a invitat pe cei preocupați să aștepte întâlnirile la nivel de experți.
„E abordarea cea mai corectă și abordarea care ne duce la rezultate. Și ucrainenii fac lucrări probabil că vor ceva, porturile lor sunt blocate de ruși și vor să iasă undeva cu marfa lor, și noi avem pretenții ca Delta să fie protejată. Calea pentru asta este ca de obicei calea diplomatică și pentru experți.”
Iohannis a spus că, de fapt, ucrainenii au anunțat încă din octombrie trecut că intenționează să facă lucrări de întreținere, iar România le-a dat un acord provizoriu, despre care a fost înștiințată și Comisia Europeană.
Ucraina nu a încălcat niciun acord prin adâncirea Canalului Bîstroe pe Dunăre pentru a crește exporturile de alimente din porturile sale fluviale și este pregătită să arate României că a acționat în deplină legalitate, a declarat miercuri un oficial ucrainean pentru Reuters.
Scandalul privind dragarea canalului Bîstroe a izbucnit după ce România s-a arătat îngrijorată de operațiunea de dragare, care ar pune în pericol din punct de vedere ecologic o regiune de coastă comună.
Ucraina, care a fost invadată de Rusia în urmă cu un an, a declarat săptămâna trecută că pescajul navelor care trec prin Canalul Bîstroe a fost adâncit la 6,5 metri de la 3,9 metri.
România și-a exprimat îngrijorarea că orice lucrări pe calea navigabilă prin zona comună a Deltei Dunării ar putea amenința fauna sălbatică din Patrimoniul Mondial UNESCO și ar putea încălca tratatele internaționale de protecție a mediului.
„Am notificat oficial partea română încă din august 2022 că vom efectua dragarea operațională, adică curățarea sedimentelor, și nu am primit comentarii”, a declarat Iuri Vaskov, ministrul adjunct al refacerii Ucrainei, într-un interviu acordat Reuters.
Canalul avea 6,5 metri adâncime la mijlocul anilor 1990, dar Ucraina nu a făcut nicio dragare în ultimii ani, ceea ce a dus la o acumulare de nămol.
„Nu vedem nicio problemă – aceasta nu este o construcție nouă, ci o adâncire operațională”, a declarat Vaskov, adăugând că lucrările de dragare au fost menite să asigure că canalul este suficient de adânc pentru a permite accesul navelor cu pescaj de până la 6,5 metri.
Ucraina transportă cereale pe Canalul Bîstroe în timp ce caută rute alternative pentru exporturile sale după ce accesul la porturile sale de la Marea Neagră a fost blocat de bombardamentele rusești. Rusia a invadat Ucraina în urmă cu un an, pe 24 februarie.
