Linkuri accesibilitate

Procurorul general al Ucrainei: Putin ar trebui judecat de Curtea de la Haga, chiar dacă nu poate fi arestat


 Instanțele internaționale desfășoară foarte rar procese în lipsă, iar normele Curții Penale Internaționale prevăd în mod specific că un suspect acuzat trebuie să fie prezent în timpul procesului.
Instanțele internaționale desfășoară foarte rar procese în lipsă, iar normele Curții Penale Internaționale prevăd în mod specific că un suspect acuzat trebuie să fie prezent în timpul procesului.

Liderii ruși ar trebui să fie judecați pentru invazia Ucrainei, chiar dacă nu pot fi arestați și aduși în judecată în persoană, spune procurorul general al Ucrainei.

Generalul Andrii Kostin a spus că un tribunal desemnat pentru crima de agresiune ar trebui să poată judeca procesele și în lipsă.

Declarația a fost făcută pentru Reuters după ce s-a întâlnit cu procurorul șef al Curții Penale Internaționale (ICC) la Haga, unde se află tribunalul care l-a inculpat pe Putin.

Săptămâna trecută, CPI a emis un mandat de arestare pentru președintele rus Vladimir Putin, acuzându-l pe acesta și pe comisarul pentru drepturile copiilor din Rusia de crime de război prin deportarea copiilor din Ucraina în Rusia.

În timp ce CPI poate judeca crime de război, crime împotriva umanității și genocid în Ucraina, nu poate urmări crima de agresiune din cauza constrângerilor legale.

Sprijinul internațional este în creștere pentru crearea unui tribunal special care să-i judece pe liderii ruși pentru invadarea pe scară largă a Ucrainei, începută pe 24 februarie 2022, considerată de Ucraina și liderii occidentali drept o crimă de agresiune.

Kostin a spus că tribunalul special ar trebui să urmărească „cea mai înaltă conducere politică și militară, inclusiv pe Putin, pentru crima de agresiune”.

„Cred că ar putea fi (ținută) în lipsă, pentru că este important să se facă justiție pentru crime internaționale, chiar dacă acuzații nu sunt prezenți”, a spus Kostin.

Instanțele internaționale desfășoară foarte rar procese în lipsă, iar normele CPI prevăd în mod specific că un suspect acuzat trebuie să fie prezent în timpul procesului.

Singurul exemplu recent de proces internațional în lipsă a fost cazul Libanului, pentru care un tribunal susținut de ONU a condamnat trei bărbați pentru asasinarea în 2005 a politicianului libanez Rafik Hariri.

Rusia a declarat public că a adus mii de copii ucraineni în Rusia, în ceea ce prezintă a fi o așa-zisă campanie umanitară pentru protejarea orfanilor și a copiilor abandonați în zona de conflict.

Orice încercare de arestare a președintelui Vladimir Putin după ce Curtea Penală Internațională (CPI) a emis un mandat internațional de arestare pentru șeful de la Kremlin ar echivala cu o declarație de război împotriva Rusiei, a declarat joi aliatul său Dmitri Medvedev, amenințând direct că va ataca sediul oricărui guvern care a permis inculparea șefului său.

De altfel, Medvedev a amenințat Curtea de la Haga și pe anchetatorii săi după ce au emis mandatul internațional de arestare pe numele lui Vladimir Putin.

Medvedev a spus că judecătorii Curții Penale Internaționale nu ar fi trebuit „să ridice mâna” împotriva unei mari puteri nucleare cum este Rusia și a sugerat că CPI ar putea fi atacată cu rachete nucleare.

„Decizia Curții Penale Internaționale de a emite un mandat de arestare pentru președintele rus Vladimir Putin va avea consecințe dezastruoase pentru dreptul internațional”, a declarat luni vicepreședintele Consiliului de Securitate, Dmitri Medvedev, om de încredere al liderului de la Kremlin.

La scurt timp de la inculparea lui Putin pentru deportarea copiilor ucraineni, cincisprezece copiiau fost returnați din regiunile ucrainene ocupate de ruși Harkov și Herson, precum și mamele lor și tutorii legali ai copiilor, a anunțat comisarul ucrainean pentru drepturile omului, Dmitro Lubinets.

„Aceștia sunt copii din orașele regiunilor Harkov și Herson, care au fost ocupate la începutul războiului. Un total de 308 de copii au fost returnați în Ucraina de la invazia pe scară largă a Rusiei”, a adăugat el, citat de The Guardian.

  • 16x9 Image

    Dora Vulcan

    Dora Vulcan este Senior Correspondent și s-a alăturat echipei Europa Liberă în ianuarie 2020. A intrat în presă în 1992 ca reporter de politică internă la România liberă. A devenit apoi jurnalist de investigații specializat în Justiție, preocupat de ingerința politicului în anchetele penale. În paralel, Dora a fost și stringer BBC. A scris la Revista „22” despre plagiatele din mediul universitar, a acoperit domeniul politic la Reporter Global (partener The Economist în România) și a fost editor coordonator la departamentul Social al agenției Mediafax. A fost consultant pentru filmul „De ce eu?”, despre moartea suspectă a procurorului Cristian Panait, o tragedie cu implicații politice care a marcat anii 2000.  

XS
SM
MD
LG