Linkuri accesibilitate

Cum a ajuns China unul dintre cei mai importanți creditori pentru țările în curs de dezvoltare ale lumii


Președintele Chinei Xi Jinping și prima doamnă Peng Liyuan sosesc pe aeroportul internațional Ministro Pistarini din Buenos Aires, Argentina, joi, 29 noiembrie 2018. Argentina este principalul beneficiar al împrumuturilor de urgență acordate de China.
Președintele Chinei Xi Jinping și prima doamnă Peng Liyuan sosesc pe aeroportul internațional Ministro Pistarini din Buenos Aires, Argentina, joi, 29 noiembrie 2018. Argentina este principalul beneficiar al împrumuturilor de urgență acordate de China.

China a devenit în ultimii 15 ani unul dintre cei mai importanți creditori de ultimă instanță din lume. Printre beneficiarii împrumuturilor de urgență chineze se numără țări importante geostrategic sau care au rămas datornice Beijingului în urma investițiilor din trecut.

Nu mai puțin de 240 de miliarde de dolari a cheltuit China între 2008 și 2021 pentru împrumuturile de urgență solicitate de 22 de țări în curs de dezvoltare, relevă un studiu publicat marți, realizat de cercetători de la Banca Mondială, Harvard Kennedy School, AidData și Institutul Kiel pentru Economia Lumii.

În multe cazuri, împrumuturile de urgență au fost acordate unor state beneficiare ale unui alt program chinez, „Belt and Road”, ce a presupus acordarea de finanțări chineze pentru proiecte de infrastructură, în schimbul unor dividende financiare – pe care beneficiarele nu au mai reușit să le plătească la timp.

În 2021, sumele împrumutate de China statelor aflate în dificultate financiară au concurat cu cele ale uneia dintre cele mai importante instituții de creditare din lume, Fondul Monetar Internațional (FMI).

Atunci, China a acordat țărilor aflate în dificultate 40,5 miliarde de dolari, în timp ce FMI a împrumutat 68,6 miliarde de dolari.

40,5 miliarde de dolari
este valoarea creditelor de urgență acordate de China în 2021

Potrivit New York Times, în anumite privințe, China a înlocuit Statele Unite ale Americii când vine vorba de ajutoarele acordate statelor în curs de dezvoltare care au nevoie urgent de credite.

Cotidianul american scrie că ultimul împrumut de urgență considerabil acordat de Trezoreria SUA unei țări cu venituri medii a fost în 2002, când Uruguay a împrumutat 1,5 miliarde.

Rezerva Federală a SUA, în schimb, oferă încă finanțare pe termen scurt țărilor industrializate atunci când au nevoie de dolari suplimentari pentru câteva zile sau săptămâni.

În privința Chinei, împrumuturile de urgență au ajuns în 2022 la 60% din întreg portofoliul de credite al țării, în condițiile în care, în 2010, acesta reprezenta mai puțin de 5%.

Cercetătorii care au realizat studiul au concluzionat că împrumuturile de urgență acordate de China în ultimul deceniu reprezintă 20% din cele acordate în acest interval de FMI. Iar procentul crește.

Sunt totuși unele diferențe între cei doi creditori: ratele dobânzilor sunt mai ridicate, criteriile de acordare sunt opace iar beneficiarii – probabil nu întâmplător – sunt țările care a rămas datoare după ce au implementat proiecte prin Inițiativa „Belt and Road” a Chinei.

Dintre cele 240 de miliarde de dolari, 170 au fost împrumutate de Banca Populară a Chinei, iar restul de alte bănci deținute de statul chinez.

Cine sunt beneficiarii

Potrivit raportului, Argentina a primit cel mai mult, cu 111,8 miliarde de dolari, urmată de Pakistan, cu 48,5 miliarde de dolari și Egipt, cu 15,6 miliarde de dolari.

Alte nouă țări au primit mai puțin de 1 miliard de dolari.

Împrumuturile de urgență au ajuns în principal în țările cu venituri medii, care reprezintă patru cincimi din totalul creditelor. În cazul celor contractate de statele cu venituri mici, băncile chineze au oferit perioade de grație și prelungiri la scadență, mai arată raportul.

Președintele chinez Xi Jinping și președintele rus Vladimir Putin pozează cu alți lideri pentru o ședință foto de grup la un banchet de bun venit pentru Forumul „Belt and Road”. Sala Mare a Poporului din Beijing/2021.
Președintele chinez Xi Jinping și președintele rus Vladimir Putin pozează cu alți lideri pentru o ședință foto de grup la un banchet de bun venit pentru Forumul „Belt and Road”. Sala Mare a Poporului din Beijing/2021.

China negociază restructurarea datoriilor cu țări precum Zambia, Ghana și Sri Lanka și a fost criticată pentru că întârzie procesele. Ca răspuns, a cerut Băncii Mondiale și Fondului Monetar Internațional să ofere, de asemenea, reducerea datoriilor.

În Europa, printre țările care au beneficiat de împrumuturi chineze după 2015 sunt Belarus, Rusia, Ucraina și Turcia.

„O caracteristică comună a țărilor beneficiare a împrumuturilor de urgență chineze este că au împrumutat în mare măsură de la băncile chineze în timpul boom-ului de creditare din anii 2010”, se arată în raport.

Experții care au realizat raportul au concluzionat că rolul Chinei pe piețele financiare internaționale a crescut exponential în ultimii ani, chiar dacă e departe de a rivaliza cu SUA sau cu FMI.

„Cu toate acestea, vedem paralele istorice cu epoca în care SUA și-a început ascensiunea ca putere financiară globală, mai ales în anii 1930 și după cel de-al Doilea Război Mondial, când a folosit US Ex-Im Bank, Fondul de stabilizare a schimburilor din SUA și Fed pentru a oferi fonduri de urgență către țări cu datorii mari față de băncile și exportatorii americani”, se mai arată în raport.

„Belt and Road”

Aproape toate țările beneficiare ale împrumuturilor de urgență au primit, în trecut, fonduri de investiții prin Inițiativa „Belt and Road”, programul global de investiții în țările în curs de dezvoltare al Chinei.

De la lansarea inițiativei, în 2013, și până în 2021, valoarea proiectelor de infrastructură asumate de zeci de țări în curs de dezvoltare în cadrul „Belt and Road” a atins 838 de miliarde de dolari, potrivit datelor colectate de Institutul American de Întreprinderi, un think-tank cu sediul în Washington.

Un muncitor chinez în construcții stă pe un teren pe care se dezvoltă Colombo Port City, proiect inițiat ca parte a ambițioasei inițiative a Chinei „One Belt, One Road”, în Colombo, Sri Lanka.
Un muncitor chinez în construcții stă pe un teren pe care se dezvoltă Colombo Port City, proiect inițiat ca parte a ambițioasei inițiative a Chinei „One Belt, One Road”, în Colombo, Sri Lanka.

Multe dintre țările care au fost beneficiare de investiții chineze în infrastructură au rămas cu datorii, iar, ca răspuns la această criză, creditorii de stat chinezi au negociat zeci de restructurări ale datoriilor suverane.

„China a dezvoltat un sistem care ajută țările să evite default-ul și să continue să își achite datoriile BRI, cel puțin pe termen scurt”, se arată în raport.

  • 16x9 Image

    Ionuț Benea

    A intrat în presă dintr-un pariu și a rămas aici din convingere. A debutat în jurnalism în 2008 și a trecut prin redacții locale sau naționale importante, precum Ziarul de Iași sau Adevărul. A fost implicat în mai multe proiecte editoriale independente coordonate de Freedom House și Centrul pentru Jurnalism Independent.

    S-a alăturat echipei în 2021 ca senior-correspondent, funcție pe care o ocupă și în prezent. Din iulie 2021 până în ianuarie 2023 a fost redactor-șef al Europei Libere România.

    Din ianuarie 2023 ocupă poziția de senior-correspondent.

XS
SM
MD
LG