După hotărârea luată de Coaliția PSD-PNL-UDMR, mingea este în curtea deputaților. Primul hop este Comisia Juridică.
Cine sunt cei care vor vota soarta pragului pentru abuz în serviciu?
Laura Vicol
Laura Vicol, de profesie avocat, este deputată PSD din 2020, iar din noiembrie 2021 este șefa Comisiei Juridice din Camera Deputaților, conform CV-ului publicat pe site-ul instituției.
Acuzată la vremea numirii că este „avocata penalilor”, pentru că a reprezentat mai mulți interlopi cunoscuți, precum frații Cămătaru, ea a răspuns atunci că activitatea sa profesională de 21 de ani „nu va interfera niciodată cu activitatea parlamentară”.
În trecut, ea a fost interceptată discutând cu persoane acuzate de infracțiuni de crimă organizată.
„Avocatul se află într-o relație de subordonare chiar față de cel bănuit de clientul său, Alecu Marius Emil (liderul Clanului Sportivilor, n.red.), ca aflându-se în spatele atacului. (...) Din interceptările convorbirilor telefonice a rezultat faptul că inculpatul Bejan Cristian Marian a luat legătura cu numita Vicol Laura și are autoritate asupra acesteia”, arătau procurorii DIICOT într-un rechizitoriu în care era pomenit numele deputatei.
„Sunt mândră că sunt avocat, sunt mândră pentru tot ceea ce am făcut, eu nu am intrat numai în dosare aşa-zis controversate, (...) am apărat şi oameni bogaţi, am apărat şi oameni săraci”, a susținut ea.
Potrivit G4Media, Laura Vicol și soțul ei, Vladimir Ciorbă, sunt finii de cununie ai lui Daniel Dragormir, fost ofițer SRI.
Cunoscut susținător al modificării Legilor Justiției pe vremea fostului lider PSD, Liviu Dragnea, Dragomir a fugit din țară înainte de a fi pronunțată decizia definitivă de condamnare la închisoare și se află în Bari, Italia, de unde autoritățile refuză să-l predea.
Ioan Cupșa
Vicepreședinte al Comisiei din partea PNL, Ioan Cupșa se află la al treilea mandat de deputat, ales în 2012. Din 1997 este membru avocat al Baroului Bihor.
Un episod în care a ieșit în evidență a fost în 2019, după ce a fost singurul deputat PNL care a votat pentru legea privind eliberarea deținuților mai devreme. „A fost o eroare [...] Am încurcat butoanele în momentul votului”, a spus deputatul.
Acum, după ce reprezentanţii Comunităţii Declic au propus un prag simbolic de un leu la abuzul în serviciul, deputatul s-a opus.
„Sunt de-a dreptul surprins că cei care susţin statul de drept, cei care vorbesc despre lege pot să facă o astfel de declaraţie. (...) Să propui astăzi un leu, în condiţiile în care ştim cu toţii că există decizia CCR peste care nu putem să trecem, este un moment nepotrivit din această dezbatere. Deci, este regretabil”, a declarat Ioan Cupșa, marți, conform Agerpres.
Stelian Ion
Stelian Ion a fost ministru al Justiției în 2021, în Coaliția PNL-USR. A intrat în Parlament în 2016, din partea USR, moment în care a renunțat la cariera de avocat începută în 2002. Este vicepreședintele Comisiei din februarie 2023, iar în perioada OUG 13 a ieșit în evidență ca unul dintre cei mai vocali opozanți ai acesteia.
În perioada campaniilor, a fost acuzat că l-a reprezentat pe fostul primar al Constanței, Radu Mazăre, în prezent aflat după gratii.
Cazul a fost împotriva unei jurnaliste, care a câștigat în cele din urmă la CEDO (Curtea Europeană a Drepturilor Omului). În apărarea sa, el a spus că l-a reprezentat pe controversatul edil la începutul carierei, când era stagiar.
De asemenea, a fost acuzat că și-a inventat un handicap pentru a obține ilegal o garsonieră ANL. Stelian Ion a răspuns că a suferit de TBC, iar „multiplele pneumonii și pleurezii și astmul bronșic” i-au accentuat afecțiunile pulmonare.
Eduard-Andrei Popică
A intrat în Parlament la alegerile din 2020, din partea PSD, iar vicepreşedinte al Comisiei este din martie 2022, fiind de profesie jurist.
În 2017, la vârsta de 33 de ani, a fost numit de Guvern în funcția de prefect al județului Vaslui, fiind descris la acea vreme în presă ca fiind „băiat de bani gata, foarte monden, fără a deține experiență în administrație”.
Tot atunci, presa a scris că a fost avantajat de saltul în carieră deoarece este ginerele unui „rege al asfaltului” din județ și finul de cununie al deputatului PSD Adrian Solomon.
Alina-Elena Tănăsescu
Deputată PSD din 2016, Alina Tănăsescu este doctor în drept la Universitatea din Craiova și ocupă funcția de vicepreședintă a aceleiași comisii din Camera Deputaților începând din octombrie anul trecut.
De profesie avocat, potrivit CV-ului, ea are și experiență pedagogică, iar timp de 16 ani a fost consilier judetean în Dolj.
Membrii comisiei
În total, comisia este formată din 31 de membri. Pe lângă președinte și cei patru vicepreședinți, mai sunt trei secretari și 23 de membri.
Cele mai cunoscute nume sunt Simona Maya Teodoroiu, deputată PSD din 2020.
Când ocupa funcția de judecător la Curtea Constituțională, ca raportor, a decis că trebuie schimbată „de îndată” compunerea completelor de judecată de la Înalta Curte de Casație și Justiție, unde se judeca apelul lui Liviu Dragnea, fost președinte PSD, în dosarul angajărilor fictive de la Protecția Copilului Teleorman.
O analiză Europa Liberă arată că, dintre parlamentari, Teodoroiu încasează o pensie specială record de 30.000 de lei lunar.
Steluța Cătăniciu este un alt nume controversat. Deputată din 2012, ea a trecut pe la mai multe partide, precum PNL, PSD, ALDE, PP-USL, Pro România ori PPU.
Agenția Națională de Integritate a acuzat-o de conflict de interese, după ce, în calitate de consilier local, a votat o hotărâre în favoarea unei firme cu care a colaborat.
În perioada modificării Legilor Justiției și a emiterii OUG 17, în urma cu șase ani, a fost unul dintre reprezentanţii puterii în comisia specială, comisie care a decis mai multe schimbări controversate, care au dus la proteste de stradă.
Decizia Agenției Naționale de Integritate, confirmată de Curtea de Apel Cluj, prevedea că nu ar fi avut dreptul să ocupe vreo funcție publică. Ea și-a câștigat mandatul ulterior, printr-o hotărâre emisă de Înalta Curte de Casație și Justiție. La CEDO a pierdut însă procesul intentat pentru nerespectarea drepturilor pe durata proceselor.
Cătăniciu s-a mai remarcat după ce, în 2020, a fost singurul parlamentar care nu a votat inițiativa „Fără penali în funcție publice”.
Zbuciumatul parcurs al pragului pentru abuz în serviciu
Pragul de 250.000 de lei, adică 50.000 de euro, a rezultat, pe nepusă masă, în urma votului de săptămâna trecută din Senat. Era mai mare chiar și decât cel prevăzut în Ordonanța 13, cea care a scos sute de mii de români în stradă în urmă cu șase ani, pe motiv că a fost croită inclusiv pentru a-l scăpa pe Liviu Dragnea.
În urma insistențelor presei, a rezultat că pragul a fost propus de ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, la discuția din 26 februarie cu liderii Coaliției PSD-PNL-UDMR, de la Vila Lac, potrivit informațiilor obținute de Europa Liberă din mai multe surse.
Ministrul a folosit ca argument pragul prevăzut la evaziunea fiscală.
După ce societatea civilă a reacționat, conducerea Coaliției de guvernare a decis să reducă pragul la 9.000 de lei, adică trei salarii minime. Deputații PNL au venit, luni, cu o variantă chiar mai mică, de 6.000 de lei, echivalentul a doar două salarii minime pe economie.
În vreme ce toți ochii sunt pe acest prag, deputatul USR Stelian Ion, membru în Comisia Juridică, a atras atenția că există și o altă hibă la fel de gravă a legii dezbătute în Parlament.
„Nu înţelegem pe ce criterii s-a venit cu formularea «afectarea intereselor legitime» şi de unde până unde sintagma «cu ştiinţă», de vreme ce abuzul în serviciu este o infracţiune cu premeditare”, a declarat Stelian Ion, marți, la Parlament.
Aceste aspecte, sesizate de specialiști încă de săptămâna trecută, când legea a trecut de Senat, nu au fost încă lămurite.
