Reprezentanții guvernului au anunțat pe diverse voci că reducerea de cheltuieli nu va afecta salariile bugetarilor, nu va afecta investițiile și nici derularea fondurilor europene.
De asemenea, Ministrul Finanțelor, Adrian Câciu, spune că nici taxele și impozitele nu vor crește pentru a compensa lipsa de venituri la buget.
Întrebarea pe care mulți și-o pun, așadar, este: de unde se vor tăia acești bani?
Vicepreşedintele PNL, Alina Gorghiu spune, potrivit Mediafax, că se vor tăia cu 6% cheltuielile neesențiale, însă în niciun caz salarii și investiții.
La solicitările trimise de Europa Liberă, doar doi miniștri din guvern au precizat ce cheltuieli vor tăia.
Ministrul, Sebastian Burduja, spune că Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării va regândi structura de posturi din minister. Însă reducerea semnificativă a cheltuielilor, spune ministrul Sebastian Burduja, se va face prin renunțarea la proiectele de cercetare: „Nu vom mai contracta noi proiecte până la sfârșitul anului.”
La rândul său, Ministrul Economiei, Florin Spătaru, spune că ministerul lui va reduce cheltuielile cu bunuri si servicii.
„Vom amâna și implementarea programului geologic național”. [n.r. Programul geologic național are scopul de a inventaria potențialul de resurse minerale al României.]
Lipsa de 20 de miliarde e doar începutul
Specialiștii consultați de Europa Liberă sunt convinși însă că lipsa de venituri la buget nu se va rezolva prin reducerile de cheltuieli anunțate. Este imposibil, spun ei, în lipsa reformei administrative și în contextul rotației la guvernare dintre PSD și PNL.
Mai mult, ei avertizează că, în condițiile continuării politicilor de până acum, vom asista la o serie întreagă de momente în care guvernul va descoperi că nu are suficienți bani.
„În funcție de măsurile care se vor lua, suma poate să crească lejer cu alte 100 de miliarde, dacă nu mai mult”, spune economistul Cristian Păun, profesor la Academia de Ştiinţe Economice.
„Problema este că noi dăm peste 95% din veniturile fiscale pe salarii, pensii și asistență socială. Este imens. Cei mai mulți bani din bugetul de stat se duc pe cheltuieli «fixe» care, indiferent de mersul economiei sau performanța autorităților fiscale, trebuie plătite. În plus, nu pot fi tăiate ușor, mai ales în prag de an electoral, și nici nu pot fi tăiate fără reforme masive în administrația publică centrală și locală.”
La rândul lui, economistul Mircea Coșea afirmă că aceasta reducere vine după o perioadă de frenezie a cheltuielilor bugetare.
„În urmă cu câteva luni, politica guvernului a fost total diferită. Au făcut o risipă îngrozitoare a fondurilor bugetare, au angajat mii de persoane, au crescut ridicol de mult numărul secretarilor de stat, la 200, au mărit veniturile parlamentarilor și primarilor. Acesta cheltuieli trebuiau evitate încă de la începutul anului.”
Politicul încurcă reforma
Lipsa încasărilor la bugetul de stat vine în apropierea termenului în care coaliția de guvernare se pregătește de rocada prin care PSD va prelua funcția de prim-ministru.
Specialiștii afirmă că tocmai risipa de cheltuieli bugetare, care a dus la nevoia actuală de reducere a cheltuielilor, a asigurat „pacea” în coaliția de guvernare.
Această pace se va strica, spun ei, la primele semne de austeritate și restrângere a aparatului administrativ. Aceasta ar presupune comasarea ministerelor, trecerea de la o administrație pe județe la una pe regiuni, unirea administrativă a orașelor mari cu zonele metropolitane sau desființarea și comasarea localităților depopulate.
Toate aceste măsuri ar duce la reducerea masivă a aparatului administrativ și e practic imposibil ca asemenea măsuri să se ia în perioadă preelectorală.
„Tăierile de posturi sau salarii nu sunt fezabile în condițiile în care anul viitor ceri votul acestor oameni. Aceste cheltuieli vor trebui tăiate de toate ministerele sub bagheta unui prim-ministru care va deconta electoral această austeritate. În plus, va fi foarte greu să guvernezi cu măsuri de austeritate, obișnuit fiind să faci taman pe dos pentru a-ți ține electoratul”, atrage atenția profesorul Cristian Păun.
Mai mult, Mircea Coșea e de părere că, în ciuda declarațiilor publice, în lipsa unei reforme de fond, vom asista la o creștere de taxe pe proprietate.
„ANAF nu are de unde să își mărească încasările, din simplul motiv că nu mai are de unde să ia impozite si taxe. Singura acțiune serioasă a guvernului în privința bugetului sunt împrumuturile. Se împrumută în continuare, în loc să stimuleze sectorul privat, aflat acum într-o situație precară, care ar putea sa alimenteze bugetul.”
Chiar și punctual, specialiștii consultați de Europa Liberă critică inclusiv acest procent de 6% al reducerilor de cheltuieli solicitat tuturor ministerelor. Ei spun că măsura nu ține cont de nevoile diferite ale fiecărui domeniu.
„Deja unele sectoare sunt subdimensionate, învățământul, sănătatea, în schimb altele sunt supradimensionate, cum este administrația publică centrală și locală”, explică profesorul Cristian Păun.
