Dosarul INCAS | Cercetarea aerospațială a României, pe mâna unor firme „fantomă” controlate de acționari cu patru clase

Banii au venit din finanțări interne și externe în proiecte uriașe în care a fost implicat Institutul de Cercetări Aerospațiale din România (INCAS) și de care depindeau relații internaționale ale României în domeniul spațial.

A durat nouă ani pentru ca DNA să trimită în judecată dosarul proiectelor fictive de 5 milioane de euro, în care sunt implicați directorul Institutului Național de Cercetare Aerospațială, Cătălin Ene, și patru oameni de afaceri - dintre care unul cu 4 clase, altul cu 8 și altul cu 10.

Pe 18 aprilie, DNA a comunicat și faptele de care sunt acuzați - directorul INCAS de abuz în serviciu, iar cei patru oameni de afaceri de complicitate la abuz.

Este doar începutul - Parchetul de pe lângă Tribunalul București va cerceta și fapte de evaziune fiscală și spălare de bani.

Dimensiunea reală a faptelor celor cinci reiese abia din rechizitoriul extins, intrat în posesia Europei Libere.

Proiecte „din stele”, afaceri românești

Dosarul contractelor de prestări servicii în cercetare a fost deschis la DNA în 2014, în urma unui denunț. Era reclamat modul în care Institutul a încheiat contracte de prestări servicii de cercetare cu șase societăți comerciale fără ca acestea să aibă nici angajații și nici experiența necesare.

Procurorii au controlat toate contractele încheiate în cadrul a șase mari proiecte.

Două dintre acestea, Smart Fixed Wing Aircraft (SFWA) și Green Regional Aircraft (GRA) au avut finanțare din fonduri europene prin programul Clean Sky, iar ca parteneri firme și instituții de cercetare aeronautică din toată Europa.

Responsabil de ambele proiecte a fost Centrul Italian de Cercetare Aerospațială, institutul omolog al INCAS din Italia.

Restul proiectelor au fost parte din Programul de Cercetare, Dezvoltare şi Inovare pentru Tehnologie Spaţială şi Cercetare Avansată - STAR, al Agenției Spațiale Române, finanțat de la buget și din fonduri europene.

Scopul programului a fost de „creştere a competitivităţii entităţilor de cercetare, industriale şi academice pentru participarea la activităţile Agenției Spațiale Europene (ESA), inclusiv activităţile de precalificare şi adaptare la cerinţele ESA”.

Cu alte cuvinte, România trebuia ca, după implementarea acestor proiecte, să facă față cerințelor Agenției Spațiale Europene.

ACTUALIZARE. Agenția Spațială Română a transmis pe adresa de e-mail a Europei Libere precizări privind proiectele în care a colaborat cu INCAS.

„În cadrul Programului STAR, program derulat în perioada iunie 2012- 31 decembrie 2019 și condus de Agenția Spațială Română nu au fost finanțate activități desfășurate de companiile care au încheiat contracte cu INCAS București și care fac obiectul dosarului de cercetare penala menționat în articolul publicat de Europa Libera.

Programul STAR a fost finanțat integral de la bugetul de stat, nu din fonduri europene.

Orice asociere a Agenției Spațiale Române cu cercetarea desfășurată de DNA referitor la activitatea INCAS București este neavenită, conduce la prejudicii de imagine a Agenției Spațiale Române și la ducerea în eroare a opiniei publice”, se arată în punctul de vedere al Agenției Spațiale Române, transmis pe adresa redacției Europa Liberă.

PRECIZARE EUROPA LIBERĂ. Informatiile privind proiectele desfasurate de INCAS au fost preluate de pe pagina de internet a Institutului și puse in conexiune cu datele din rechizitoriu.

De exemplu, contractul ATLAS - 2. 2.08.2012: „Activități de calibrare și omologare sistem control incidenta la Sufleria Trisonică INCAS”, în schimbul unui tarif de 2.000.000 lei, apare la proiecte STAR.

Metoda firmelor fantomă

Cele 12 contracte încheiate de directorul INCAS, Cătălin Nae, și menționate în rechizitoriul DNA, au avut un parcurs aproape identic. Conducătorul Institutului încheia un referat de necesititate, apoi bătea palma cu o firmă aleasă fără o competiție directă.

Firma emitea facturi pentru serviciile prestate, directorul plătea, iar patronul scotea banii aproape imediat în numerar. Firmele erau trecute apoi în administrarea unor terți, cesionari de ocazie cum sunt numiți de procurori, unii chiar de altă naționalitate și apoi închise sau inactivate.

Cei patru oameni de afaceri care sunt trimiși în judecată de DNA pentru afacerile cu INCAS sunt menționați pe portalul Tribunalului București. Doi dintre ei au participat la afacerile cu Institutul cu câte două firme.

• Chiriac Gheorghe - fost acționar și administrator la SC Rulmet Expert SRL, firmă cesionată unor terți în 2013 și SC Gersis Top Grup SRL, firmă cesionată unui irakian și unui marocan în 2014
• Stoica Vasile Marius - fost acționar și administrator la SC Tehno Util Invest SRL, firmă concesionată unor terți în 2013 și Direcsim Invest SRL, firmă concesionată unor terți în 2013
• Zaharia Răducan - fost acționar și administrator la SC Acodem Sid SRL - firmă concesionată unor terți în 2013
• Ion Remus Băiculescu - acționar și administrator la SC Eurotehnica Nord Invest SRL

Trei dintre firmele implicate, SC Tehno Util Invest, SC Acodem Sid, SC Direcsim Invest au ca obiect de activitate „​comerțul cu amănuntul al articolelor de fierărie, al articolelor din sticlă și a celor pentru vopsit, în magazine specializate”.

SC Gersis SRL are declarată activitatea de „intermedieri în comerț”, SC Rulmet Expert-„comerțul cu piese și accesorii autovehicule”​, iar SC Eurotehnica Nord Invest -„lucrări de construcție a proiectelor utilitare pentru electricitate și telecomunicații”​.

Procurorii susțin că niciunul din cele 12 contracte nu putea fi onorat de firmele cu pricina pentru ca nu existau condițiile necesare.

Firmele aveau cu totul alt obiect de activitate decât cercetarea aerospațială, nu aveau angajați, iar patronii erau oameni cu studii modeste, 4, 8 sau 10 clase, ori de altă specialitate.

Tot anchetatorii subliniază că directorul INCAS „​știa că pretinsul furnizor nu urma să îndeplinească în mod real, efectiv prestațiile la care se obligase, neavând capacitatea obiectivă să execute respectivele prestații”​.

Cercetările științifice, făcute doar în acte

„Directorul INCAS a semnat recepția fictivă a prestațiilor la care se obligase pretinsul furnizor, deși cunoștea că prestațiile nu s-au realizat în mod real, acțiuni în urma cărora institutul a plătit”​, se menționează în rechizitoriul întocmit de procurori, care justifică la fiecare contract în parte de ce au concluzionat că afacerea a fost doar „pe hârtie”.

Spre exemplu, „​proiectarea și dezvoltarea tehnologică pentru sistem de testare în condiții de temperatură scăzută pentru motor criogenic”​, un contract de 2.930.000 de lei, a fost atribuit firmei cu obiect de activitate intermediere comerț.

Procurorii spun că societatea „nu avea cum să îndeplinească activitățile specifice la care s-a obligat prin contractul încheiat cu INCAS, întrucât nu avea angajați, obiectul de activitate era intermedieri în comerț, nu avea sediu social, iar administratorul avea studii gimnaziale”​.

De asemenea, faptul că firma a fost transferată unor terți, un irakian și un marocan, imediat după consumarea contractului cu INCAS demonstrează că societatea „prestatoare” a avut un comportament specific societăților de tip „fantomă”.

Banii obținuți de la INCAS, pentru așa zisele servicii au fost retrași, în totalitate, în numerar, de administrator înainte de a transfera firma cetățenilor străini.

Același scenariu, același mod de operare și aceleași concluzii ale procurorilor apar la toate cele 12 contracte.

Există și situații în care firmele au subcontractat cercetările primite de la INCAS unor terți, de asemenea firme fără experiență și fără angajați. În acest caz, concluzia procurorilor a fost că studiile ce figurează că ar fi fost întocmite de „subcontractanți” au fost copiate din alte studii.

Astfel s-a procedat, de exemplu, în cazul proiectului de „​calibrări, probe funcționale și teste mecanoclimatice pentru ansamblu instalație de experimentare în regim de viteze controlate de tipul Sufleria Subsonică și Sufleria Trisonică INCAS”​.

Institutul, prin Cătălin Nae, a atribuit direct contractul unei firme care, la rândul ei, a subcontractat lucrările altor două societăți. Și în acest caz procurorii au demonstrat că firmele subcontractoare nu aveau capacitatea de a realiza aceste studii.

Societățile subcontractoare nu aveau angajați, obiectul lor de activitate era „comerţ cu amănuntul al articolelor de fierărie, al articolelor din sticlă şi al celor pentru vopsit, în magazine specializate și intermedieri în comerț”​. Unul dintre acționari avea 11 clase iar, celălalt doar 8.

Lucrările de „revizie tehnică și probe funcționale pentru sisteme de acționare în instalația de experimentări Tub Ludwieg”, un contract de 2.400.000 lei, au ajuns la o firmă fără niciun angajat și al cărui acționar și administrator avea doar 4 clase.

De semnalat este complexitatea lucrărilor contractate de firmele în cauză și gradul înalt de specificitate. Vizează nu doar studii și cercetări, ci și intervenții directe la instalații experimentale aflate în dotarea INCAS și la Centrul de Cercetare de la Strejnicu, o bază experimentală unică în Europa, pentru Analiza și Cercetarea Mediului Atmosferic.

Niciunul dintre contractele de mai sus nu este public. Deși Institutul de Cercetare Aerospațială are statut de instituție publică, cu finanțare de la buget și din alte surse și ar trebui să aplice legislația privind transparentizarea achizițiilor.

DNA trimite dosarul în instanță. Parchetul de pe lângă Tribunalul București va cerceta evaziunea fiscală și spălarea de bani

Dosarul în care directorul și cei patru oameni de afaceri sunt cercetați pentru infracțiuni de corupție a ajuns la instanță pe 4 aprilie, după cum apare pe portalul Tribunalului București.

În rechizitoriu se menționează că în cauză se va dispune și disjungerea și declinarea competenței în favoarea Parchetului de pe lângă Tribunalul București.

Acolo faptele cercetate îi privesc mai ales pe oamenii de afaceri implicați. Evaziune fiscală, spălare de bani, ascunderea de probe, refuzul de a prezenta acte anchetatorilor.

Pentru recuperarea banilor, DNA a dispus, deocamdată, sechestru asigurător pe averea lui Cătălin Nae și pe conturile bancare. Vorbim de 3 apartamente în București și 2 garaje.

Institutul NU s-a constituit ca parte civilă

Consiliul de Administrație al INCAS a fost convocat, pe 13 aprilie, să ia act de acuzațiile care i se aduc directorului, care ocupa, la acea dată, și funcția de președinte al Consiliului.

La ședință au luat parte toți membrii, în număr de șapte.

• Cătălin Nae, Preşedinte - Director general al INCAS.;
• Adriana Ștefan, Membru - Preşedinte al Consiliului Ştiinţific al INCAS;
• Mihaela Guda, Membru - reprezentant al Ministerului Cercetarii, Inovarii si Digitizarii;
• Doina Lica- reprezentant al Ministerului Finanțelor;
• Dragos Ionuț Bănescu, Membru - reprezentant al Ministerului Muncii si Solidarității Sociale;
• Ioan Istrate, Membru - Specialist, Ministerul Cercetării, Inovării și Digitizării;
• Adrian Curaj, Membru - Specialist, Prof. univ. Universitatea „Politehnica" București;

Ordinea de zi a fost propusă chiar de directorul/inculpat, Cătălin Nae, care nu a cerut, formal, votarea solicitării de constituire ca parte civilă. A inclus doar prezentarea unor documente și o solicitare a sa, personală.

• informare privind punerea în mișcare a acțiunii penale
• prezentarea adresei DNA prin care se solicită INCAS să stabilească dacă se constituie sau nu în parte civilă
• solicitarea sa, din funcția de director general, ca Institutul să plătească un expert care să stabilească „​o justă evaluare a situației privind solicitare de constituire ca parte civilă”.

Discuțiile care au urmat în CA, pe marginea ordinii de zi, apar în procesul verbal al ședinței. Membrii Consiliului, în majoritate, au considerat că nu au suficiente informații ca să decidă dacă Institutul trebuie să intre în procesul penal ca parte civilă.

Reprezentanta Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării (MCID), Mihaela Guda, a cerut în ședință să primească toate documentele trimise de DNA, pentru a lua o decizie informată. Celălalt reprezentant al ministerului, Ioan Istrate, nu și-a exprimat opinia.

Decizia finală luată în Consiliul de Administrație al INCAS a fost că nu există motive întemeiate pentru ca INCAS să se constituie parte civilă în cauza penală menționată.

Situația a fost sintetizată de Ministerul Cercetării, într-un răspuns pentru Europa Liberă.

„C.A. nu a votat formal constituirea ca parte civilă din cauza faptului că, cel puțin în ceea ce privește un reprezentant al ministerului în C.A., directorul INCAS nu i-a comunicat acestuia actele procesuale trimise de DNA. Mai mult, directorul INCAS, în calitate de președinte al C.A. nu a supus în mod formal dezbaterii și aprobării de către C.A. constituirea ca parte civilă.”​

Cătălin Nae, suspendat din funcție. Ministerul trimite Corpul de Control la INCAS

În ziua în care DNA a anunțat trimiterea în judecată a directorului/președinte CA al INCAS, pe pagina de internet a Ministerului Cercetării a apărut preț de câteva minute un comunicat prin care se anunța suspendarea acestuia.

Anunțul a dispărut și a fost înlocuit abia a doua zi cu altul. Explicația comunicatului postat și scos aproape imediat a venit de la minister, la solicitarea Europa Liberă. Ministrul a vrut mai mult decât suspendarea și a cerut o opinie legală.

„Deoarece am analizat toate opțiunile legale, atât în ceea ce privește suspendarea la solicitarea ministrului, cât și revocarea din funcție. Urmare a inspectării prevederilor art. VIII, lit. B, lit. c din Contractul de management între MCID și directorul Cătălin Nae și a dispozițiilor art. 52 alin. 1 lit. b) din Legea 53/2003 Codul Muncii, am dispus suspendarea, prin ordin de ministru, a raporturilor de management cu directorul în cauză.

Subliniem faptul că scopul măsurii de suspendare pentru cauza de trimitere în judecată este mai degrabă de precauție şi provizoriu, deoarece privește apărarea interesului public prin suspendarea din funcție a unei persoane acuzate de comiterea unei infracțiuni de serviciu şi, astfel, de prevenire a altor posibile acte similare sau consecințe ale unor asemenea acte”.

Ministrul Cercetării anunță și că a cerut reprezentanților săi în Consiliul de Administrație al INCAS să convoace de urgență o ședință pentru aprobarea constituirii ca parte civilă în procesul penal. În plus, a solicitat un control.

„​Ministrul mandatează reprezentanții ministerului în C.A. să depună diligențe sporite pentru protejarea patrimoniului Institutului și reprezentarea interesului public al acestuia. De altfel, ministrul va dispune o acțiune de verificare la INCAS prin Corpul de Control.”​

Cătălin Nae, director al INCAS de 25 de ani, fără concurs

În toate rapoartele de activitate ale Institutului, publice pe pagina de internet, se menționează data la care INCAS a luat ființă, și data de la care Cătălin Nae a fost numit director general și președinte al Consiliului de Administrație. Acum 25 de ani. Timp în care nu s-a organizat niciodată concurs pentru ocuparea acestui post.

Cătălin Nae nu are declarații de avere sau interese publice, cum nu au nici ceilalți directori. Am cerut explicații pentru această situație Agenției Naționale de Integritate dar, până acum, n-am primit niciun răspuns.

Nici Cătălin Nae nu a răspuns întrebărilor Europa Liberă. Și nici INCAS nu a oferit explicații despre cum a fost posibilă această afacere cu cercetarea științifică făcută în cadrul unor proiecte naționale și internaționale deosebit de importante.