În interviul one2one, de la Europa Liberă, directorul executiv al organizației neguvernamentale World Vision, Mihaela Nabăr, explică de ce a scăzut ajutorul pentru refugiații de război din Ucraina .
Dincolo de faptul că Guvernul nu a mai avut bani, nici nu a luat de la Comisia Europeană sumele disponibile pentru sprijinirea refugiaților de război.
Pe de altă parte, spune șefa organizației neguvernamentale, firmele și persoanele fizice au redus ajutorul acordat refugiaților după ce au fost influențate de știri false.
În acest moment, în România, sunt aproximativ 120 de mii de refugiați ucraineni, din care jumătate copii.
Între 50 și 60 de mii de refugiați stau în chirie la proprietari români. Doar 5 mii de refugiați au contracte de muncă înregistrate la inspectoratele de muncă și cam toți atâția copii merg la grădinițele și școlile din România.
Cele mai importante declarații:
- Despre reducerea ajutorului pentru refugiații de război ucraineni
„Entuziasmul a scăzut, evident că a scăzut, pentru că sunt și foarte multe știri false sau fake news-uri pe care le tot auzim. (…) Cei mai mulți dintre refugiați, spre 100% aș putea să spun, sunt cei care își aduc cu demnitate, copilul în fiecare zi, în centrele noastre, mergând cu capul plecat din păcate, le scade stima de sine, nu știu dacă să plece sau dacă să rămână aici, pentru că de la o zi la alta se schimbă contextul.”
- Despre cum se simt cei mai mulți refugiați ucraineni în România
„Sunt oameni, care au copii, care ne spun, în fiecare zi, în centrele noastre, că au insomnii, că au propriile lor frici, că le este teamă în momentul în care se întâlnesc pe stradă, cu străini, ceea ce înseamnă că acești oameni au nevoie de noi.”
- Despre noile condiții puse de Guvern refugiaților pentru a primi ajutor în România
„Ce vedem aici, în propunerea Guvernului, nu are nicio legătură cu nevoile despre care ne spun refugiații ucrainieni.”
- Despre incapacitatea autorităților de a lua bani de la Uniunea Europeană nu doar pentru refugiați, ci și pentru copii români săraci
„Vedem cum subvențiile pe care ar trebui să le aibă cei mai vulnerabil copii întârzie să fie acolo, vedem cum programul de masă caldă la care ar trebui să aibă acces copiii din România întârzie, vedem cum acele vouchere, foarte mult promise de Ministerul Investițiilor Europene, întârzie să apară.(…) Resurse financiare sunt.”
Puteți viziona interviul cu Mihaela Nabăr și pe pagina noastră de YouTube:
Cât și de unde a cheltuit statul român pentru refugiații ucraineni
Până în acest moment nu există un raport la zi privind toate sumele cheltuite de autoritățile române pentru refugiații din țara vecină, care să includă banii ce mai trebuie achitați pentru prima parte a anului în curs.
Guvernul a comunicat, săptămâna trecută, că până la finalul anului 2022, a cheltuit peste 106 milioane de euro pentru cazarea și hrana beneficiarilor, din bani publici.
Separat, la solicitarea Europa Liberă, Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU) a transmis că, anul trecut, a trimis autorităților administrației publice centrale sau locale, operatorilor economici publici sau privați, asociațiilor sau fundațiilor, pentru decontarea cheltuielilor cu hrana și cazarea refugiaților din Ucraina, peste 590 de milioane de lei, echivalentul a 118 milioane de euro.
IGSU spune că cele 118 milioane de euro au acoperit deconturile pentru perioada martie – noiembrie 2022. Pentru decontarea cazării și hrănirii refugiaților în luna decembrie 2022, IGSU a virat, în luna februarie 2023, instituțiilor publice de stat și private, alte 158.100.000 de lei.
Suma este echivalentul a peste 31 de milioane de euro.
Așadar, în total, pentru anul trecut, IGSU a plătit pentru cazarea și hrana refugiaților de război ucraineni aproximativ 150 de milioane de euro.
Pe 20 aprilie, purtătorul de cuvânt al Guvernului, Dan Cărbunaru, a explicat că, potrivit unui raport realizat de consilierul de stat Mădălina Turza, statul român a cheltuit pentru gestionarea crizei refugiaților peste jumătate de miliard de euro.
El nu a putut explica de ce nu au fost accesate încă fonduri europene pentru decontare, dar a insistat că „se poartă discuții” și a admis că România poate beneficia de „sume consistente”.
Europa Liberă i-a solicitat de mai multe ori un interviu consilierului de stat Mădălina Turza, însă domnia sa nu a onorat, deocamdată, invitația.
Guvernul nu a plătit de 4 luni banii pentru cazarea refugiaților
Pentru că Executivul, prin Ministerul Finanțelor și apoi prin Ministerul Afacerilor Interne, nu a plătit încă banii pentru decontarea chiriei pentru refugiații cazați la proprietari români în primele luni ale anului în curs, există refugiați ucraineni care sunt pe punctul de a fi obligați să plece din casele în care au stat până acum.
Întrebat, săptămâna trecută, când vor fi plătite restanțele pentru primele luni din acest an către proprietarii care adăpostesc refugiați, purtătorul de cuvânt al Guvernului, Dan Cărbunaru, a răspuns: „Banii vor ajunge la ei, în ciuda acestor întârzieri, își vor recupera toate formele de sprijin financiar pe care, în conformitate cu cadrul legal, le-au manifestat față de acești oameni.”
IGSU nu știe să spună când va putea vira banii pentru deconturile pentru cazare și hrană pentru primele patru luni din acest an.
Săptămâna trecută, Guvernul a anunțat că de la 1 mai, sunt valabile noi reguli, care sunt mai degrabă restricții, pentru acordarea ajutoarelor financiare pentru refugiații de război din Ucraina.
