Pe 8 mai, Ministerul Finațelor a publicat proiectul de măsuri care să micșoreze gaura bugetară. Prin el guvernanții interzic anumite categorii de achiziții, angajări și reduc sporurile. Actul normativ a fost adoptat vineri, 12 mai.
Planurile Executivului nu au impresionat autoritățile locale și nici instituțiile publice. Achizițiile au continuat nestingherite de apelul la austeritate. Ba chiar au fost accelerate înaintea adoptării interdicțiilor.
Europa Liberă a analizat achizițiile făcute în cele cinci zile scurse de la anunțarea ordonanței austerității, adică între 8 și 12 mai.
Au fost 9000 de achiziții directe, în valoare de 1.067 de milioane de lei, și 513 licitații lansate, în valoare de 3.355 de milioane de lei, adică 4,4 miliarde de lei.
Puțin sub ce își propune Guvernul să economisească prin proiectul de reducere a cheltuieilor - 5,3 miliarde de lei.
Cum vrea Executivul să acopere gaura bugetară
În ordonanța de urgență sunt identificate mai multe direcții în care trebuie acționat pentru reducerea cheltuielilor.
- Conducătorii autorităților și instituțiilor publice, indiferent de modul de finanțare și subordonare, au obligația de a dispune măsurile necesare în vederea reducerii cu 10% a cheltuielilor aprobate pe anul 2023 la ”Bunuri și servicii”.
- Se interzice achiziționarea, preluarea în leasing sau închirierea de autoturisme, mobilier și aparatură de birotică.
- În anul 2023, începând cu data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, se suspendă ocuparea prin concurs sau examen a posturilor vacante sau temporar vacante, cu anumite excepţii.
- Personalul care deţine titlul ştiinţific de doctor beneficiază de o indemnizaţie pentru titlul ştiinţific de doctor în cuantum de 50% din nivelul salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată, care se acordă lunar numai dacă îşi desfăşoară activitatea în domeniul pentru care deţine titlul și dacă are prevăzute în fișa postului un set de atribuții obiective și cuantificabile care să permită verificarea lunară a modului în care activitatea acestuia este valorificată în mod suplimentar.
- Pentru o perioadă de 24 luni de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, autoritățile contractante care atribuie contracte de achiziție publică ce au ca obiect produse agroalimentare aplică criteriul de atribuire cel mai bun raport calitate-preț.
- În anul 2023, personalul din cadrul autorităților și instituțiilor publice, indiferent de modul de subordonare și de finanțare, pot deține calitatea de membru al consiliului de administrație și/ sau de membru al consiliului de supraveghere la maxim două întreprinderi publice sau în organele de conducere ale altor entități deținute de stat sau de unitățile administrativ-teritoriale al cărui sediu se află pe teritoriul României.
- Stabilește numărul maxim de posturi din cadrul cabinetului şi cancelariei.
În nota de fundamentare a proiectului e OUG este calculat și impactul bugetar al măsurilor - 5.3 miliarde de lei.
Încă verde la mașini. Cumpărături pe ultima sută de metri, în instituțiile statului
În cele cinci zile scurse de când Guvernul a dezvăluit unde și ce vrea să taie pentru a face economii, s-au cumpărat, de exemplu, autoturisme de șase milioane de lei. Dacă proiectul va fi aprobat, acest tip de achiziție va fi interzis până la sfârșitul anului.
La Reșița, trei servicii publice au cumpărat trei autoturisme Dacia Spring, în valoare totală de 270.000 de lei.
Asociația de Dezvoltare Intracomunitară pentru Transport București a cumpărat, pe 10 mai, trei autoturisme Dacia Sandero, în valoare de 233.000 de lei.
Și tot pe 10 mai, Consiliul Județean Bacău a luat un autoturism de teren, un Suzuki 4x4, în valoare de 210.000 de lei.
Tot Dacia Spring electric au cumpărat și Primăria Ineu, două bucăți, și Centrul Cultural Municipal George Coșbuc. 190.000 de lei fiecare.
Dar nu toți s-au multumit cu mașini românești. Primăria comunei Brateș, de exemplu, a cumpărat cu 144.000 de lei un Ford Kuga plug-in, cu motor de 225CP.
Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Apă Dâmbovița a optat pentru o Skoda Octavia de 95.000 de lei.
Cea mai mare sumă o pune la bătaie Consiliul Județean Harghita, 380.000 de lei. Vrea să cumpere două autoturisme, din care unul plug in hybrid și o autoutilitară.
Și Agenția de Dezvoltare Sud Vest Oltenia vrea să ia trei mașini, pentru care e dispusă să plătească 220.000 de lei. După cum scrie în descrierea licitației, mașinile vor ajunge la angajații agenției.
Două autoturisme 4x2 hybrid caută și Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor care a scos la licitație contractul de 289.000 de lei.
Și Consiliul Județean Ilfov vrea o mașină nouă pe care e dispus să plătească 96.000 de lei. Licitația a fost lansată pe 11 mai.
De la începutul anului, pe mașini s-au cheltuit doar în achiziții directe 30 de milioane de lei. Și, deși majoritatea au ales mașina autohtonă, sunt și excepții.
DNA a cumpărat două automobile Toyota Corolla, cu 261.000 de lei, iar Primăria Cristuru, o Toyota RAV 4 cu 180.000 de lei.
Moblierul, pe lista neagră
Următorul tip de achiziție care va fi interzis de Guvern este cel de mobilier. Între 8 și 12 mai, în toată țara s-au făcut 126 de achiziții directe de mobilier, în valoare de 4,7 milioane de lei.
Cele mai mari sume sunt la Primăria Cristian - 270.000 de lei, Universitatea Politehnică din București - 264.000 de lei, Consiliul Județean Maramureș - 251.000 de lei, Bibioteca Metropolitană București - 231.000 de lei.
Licitații totale de peste 1 miliard de lei au fost lansate pentru achiziția de mobilier și de Consiliul Județean Arad, Universitatea din Oradea, IPJ Neamț și Universitatea Dunărea de Jos.
Deși nu sunt pe listă, merită menționate și achizițiile de telefoane de ultimă generație. Pe 11 mai, Ministerul Cercetării, Dezvoltării și Inovării a lansat în SEAP o cerere de ofertă pentru achiziția a șase telefoane Iphone pentru care vrea să plătească până la 49.000 de lei.
