Președintele PSD Marcel Ciolacu declara, în urmă cu două luni, că România nu poate să aplice „ad litteram” măsurile de reformă a pensiilor speciale asumate în PNRR, deoarece acest lucru ar depopula ministerele Apărării, de Interne, Justiția și serviciile secrete și ar afecta astfel activitatea acestor instituții.
Am întrebat ministerul Apărării, ministerul de Interne, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), Serviciul Român de Informații (SRI) și Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS) câți dintre angajații acestora îndeplineau condițiile de pensionare pe 24 martie 2023, data la care am trimis cereri pe baza legii 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public.
Cifrele furnizate de ministere și servicii arată o situație de mijloc. Nu este mic numărul celor care ar putea ieși brusc la pensie, speriați de noile condiții, dar nici nu ar rămâne sistemele de forță fără angajați.
Ce susține MApN
Ministerul Apărării Naționale ne-a transmis, într-un răspuns amplu, că dacă ar fi să se renunțe la pensiile speciale, 7.000 de militari ar putea pleca din sistem.
„Impunerea unor măsuri inechitabile în domeniul reformei pensiilor militare, care vor afecta gradul de motivare și predictibilitatea carierei militare pentru personalul aflat în activitate, va produce o destabilizare semnificativă în rândul sistemului național de apărare, ordine publică și siguranță națională, care se va confrunta cu ieșirea din sistem a unui număr foarte mare de persoane, anterior adoptării măsurilor în discuție”, se arată în răspunsul MApN.
Mai exact, „cea mai mare parte a personalului care îndeplinește la acest moment condițiile de acordare a pensiei militare de stat cu reducerea vârstei standard de pensionare va opta, cel mai probabil, pentru deschiderea acestui drept, adică trecerea în rezervă, fără a mai fi interesați de posibilitatea de a-și continua activitatea.
Doar în Ministerul Apărării Naționale sunt, la acest moment, peste 7.000 de militari care îndeplinesc condițiile de trecere în rezervă pe actualul sistem de pensionare. Toți sunt oameni cu mare experiență, mulți sunt pe funcții de comandă și va fi foarte dificil pentru sistemul militar să absoarbă șocul plecării lor într-un timp așa de scurt”, mai susține MApN.
Ministerul mai vorbește despre numărul demisiilor din instituție.
„Pe fondul dezbaterilor publice din ultimii ani, care aruncă, în mod nejustificat, o lumină defavorabilă asupra profesiei militare, a crescut în mod alarmant numărul demisiilor personalului din MApN. Dacă în anul 2020 au fost înregistrate aproximativ 500 de demisii, în 2021, numărul acestora s-a dublat (peste 1.000), iar în 2022 a fost mai mult decât dublul anului precedent”, se arată în răspunsul MApN.
Forțele Armate Române sunt formate din trei categorii de arme: Forțele Terestre, Forțele Aeriene, Forțele Navale, aflate sub comanda Statului Major al Apărării, direct subordonat Ministerului Apărării Naționale.
Armata Română dispune de 72.000 de militari activi. Dacă s-ar pensiona peste noapte 7.000, asta ar însemna puțin peste 10% din efectivele MApN.
Ministerul de Interne nu știe câți angajați în prag de pensionare are
În ceea ce privește Ministerul de Interne, instituția nu ne-a comunicat o situație a angajaților care s-ar putea retrage din activitate imediat, dacă pensiile speciale ar fi eliminate.
„În urma consultării structurilor de specialitate ale MAI, vă comunicăm faptul că solicitarea dumneavoastră vizează prelucrarea anumitor date pentru a obține ca produs final informațiile în forma solicitată și nu comunicarea unor informații de interes public”, susține MAI.
Potrivit datelor oficiale publicate de ministerul de Finanțe, în martie 2023 ministerul de Interne avea 125.000 de angajați.
Serviciul Român de Informații (SRI) ne-a comunicat că, în 2023, doar 22 de cadre îndeplinesc condițiile de pensionare.
„În anul 2023, un număr de 22 cadre militare în activitate vor îndeplini vârsta standard de pensionare pentru limită de vârstă prevăzută de Legea nr. 223/2015, privind pensiile militare de stat, cu modificările și completările ulterioare, pentru obținerea unei pensii militare de stat”, se arată în răspunsul SRI.
Precizăm că numărul angajaților SRI nu este public, aceasta fiind o informație clasificată.
Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS) nu ne-a comunicat câți angajați se pot pensiona imediat dacă legea pensiilor speciale ar fi modificată.
„Datele de evidență ale cadrelor militare constituie informații din domeniul apărării și sunt exceptate de la liberul acces la informații de interes public”, susține STS, într-o interpretare opusă răspunsului MApN, care este tot o instituție din domeniul Apărării.
Potrivit datelor oficiale, STS are 2.900 de angajați.
În cazul magistraților, în România sunt în acest moment aproximativ 6.000 de angajați. Dintre aceștia, potrivit Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) îndeplineau condițiile de pensionare 540 de judecători și 167 de procurori, în total 707 persoane.
Raportat la numărul total de magistrați, asta înseamnă 11.5%.
Legea pensiilor speciale, blocată în Senat
În prezent, proiectul pensiilor speciale a trecut de Senat şi este blocat în Camera Deputaţilor, la Comisia de Muncă.
Miniștrii Muncii și ai Investițiilor și Proiectelor Europene, Marius Budăi și Marcel Boloș, au fost recent la Bruxelles pentru a renegocia procentul de 9,4% din Produsul Intern Brut (PIB) alocat pensiilor și stabilit prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
După discuții, cei doi au evitat să vorbească despre rezultatul negocierilor. Întrebat dacă va fi eliminat plafonul de 9,4% din PIB pentru cheltuielile cu pensiile, ministrul Budăi a răspuns: „Va fi eliminat în momentul în care avem reforma pensiilor.”
