În Turcia se desfășoară al doilea tur de scrutin al alegerilor prezidențiale. Cetățenii hotărăsc dacă îl vor în continuare la putere pe Președintele Tayyip Erdogan sau vor o schimbare, promisă de liderul opoziției, Kemal Kilicdaroglu.
În primul tur de scrutin din 14 mai, Recep Tayyip Erdogan, a obținut un avantaj confortabil, de aproape cinci procente față de rivalul său Kemal Kilicdaroglu, transmite Reuters. Cu toate acestea, el a ratat pragul de 50% necesar pentru a evita un tur al doilea.
Kemal Kilicdaroglu este candidatul unei alianțe de opoziție formată din șase partide și conduce Partidul Republican al Poporului (CHP) creat de Mustafa Kemal Ataturk, fondatorul Turciei moderne.
Observatorii sunt de părere că, indiferent de rezultat, alegerilor vor influența profund atât evoluția internă a Turciei cât și politica internațională.
Alegerile vor decide nu numai cine conduce Turcia, o țară membră NATO cu o populație de 85 de milioane de locuitori, ci și modul în care este guvernată.
Economia va fi direct influențată, după ce lira turcească sa s-a prăbușit la o zecime din valoarea sa în decurs de zece an. Vor fi consecințe și în politica externă. Cu toate că e membru NATO, Turcia a reușit să irite Occidentul prin cultivarea relațiilor cu Rusia și statele din Golf.
Votarea a început la ora 8 dimineața, ora României, și se va încheia la ora 5 după-amiaza. Primele estimări ale rezultatului sunt așteptate în duminică seara.
Alegerile din primul tur au arătat un sprijin mai mare decât arătau sondajele pentru naționalism, un curent politic consolidat în Turcia în ani de ostilități cu militanții kurzi, după o tentativă de lovitură de stat în 2016 și în urma fluxului de refugiați din Siria.
Turcia găzduiește în acest moment cei mai mulți refugiați, aproximativ 5 milioane de migranți, dintre care 3,3 milioane sunt sirieni, conform datelor oficiale.
Candidatul naționalist de extremă dreapta, Sinan Ogan, clasat pe locul trei la alegerile prezidențiale din primul tur, a declarat că îl susține pe Recep Tayyip Erdogan pentru lupta împotriva terorismului, referindu-se la grupurile pro-kurde. El a obținut 5,17% din voturi.
Un alt naționalist, Umit Ozdag, liderul Partidului Victoriei, a anunțat un acord de susținere pentru Kemal Kilicdaroglu, după ce acesta a declarat că va repatria imigranții. ZP a obținut 2,2% din voturi în alegerile parlamentare.
Un rol important în alegeri îl are votul kurzilor din Turcia, care reprezintă aproximativ 20% din populație.
Partidul democratic pro-kurd(HDP) l-a susținut în primul tur pe Kemal Kilicdaroglu. Ulterior, după ce acesta s-a orientat spre dreapta pentru a obține și voturile naționaliștilor, HDP nu l-a mai susținut explicit și a îndemnat doar alegătorii să respingă "regimul unipersonal" Erdogan.
Pentru Președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, scrutinul din 28 mai e cel mai dificil test politic de până acum. Președintele se bucură de loialitatea turcilor religioși iar puterea lui s-a consolidat în timp. Cariera lui politică a supraviețuit unei tentative de lovitură de stat și scandalurilor de corupție.
Recep Tayyip Erdogan controlează strâns majoritatea instituțiilor Turciei și a marginalizat opoziția și criticii. Potrivit Human Rights Watch, în 2022, guvernul lui Erdogan a înrăutățit recordul Turciei în domeniul drepturilor omului .
Cu toate acestea, dacă turcii l-ar înlătura pe Erdogan, spun specialiștii, aceasta ar fi din cauza problemelor economice. Nivelul de trai a scăzut masiv în Turcia, iar inflația a depășit 85% în octombrie 2022.
Kemal Kilicdaroglu, un fost funcționar civil, promite să revină asupra multor schimbări radicale ale lui Erdogan în politica internă, externă și economică a Turciei.
El propune, printre altele, reinstaurarea sistemului parlamentar de guvernare, în opoziție cu sistemul prezidențial al lui Recep Tayyip Erdogan, adoptat la limită într-un referendum din 2017.
