Barajul Nova Kakhovka, o instalație hidroelectrică din era sovietică, veche de zeci de ani, construită pe puternicul râu Nipru din sudul Ucrainei, a fost spart în noaptea de 6 iunie. Spargerea a trimis torenți de apă în cascadă în aval, inundand sate și orașe și ducând la evacuarea a mii de oameni, inundând câmpuri și terenuri agricole.
Ucraina a aruncat imediat vina pe Rusia, care controlează instalația de la invazia din februarie 2022. La rândul lor, oficialii ruși din teritoriile ocupate au acuzat Ucraina că a distrus barajul pentru a acoperi ceea ce ei au numit lipsa de succese pe câmpul de luptă. Niciuna dintre părți nu a oferit dovezi.
Incidentul are loc la aproximativ șase luni după ce Ucraina a recucerit teritorii din regiunea Herson, pe malul de vest al râului Nipru, inclusiv orașul Herson.
De asemenea, vine în timp ce Ucraina se pregătește pentru ceea ce se așteaptă a fi o nouă contraofensivă majoră împotriva forțelor ruse, una care ar putea schimba cursul războiului.
Un lucru este cert: inundația care urmează distrugerii barajului va ajunge probabil să fie cel mai mare dezastru ecologic de când Rusia și-a lansat invazia pe scară largă în urmă cu aproape 16 luni.
Ce sa întâmplat cu barajul?
Nu este clar.
Construită în 1954 pentru a furniza energie electrică în sudul Ucrainei, instalația Nova Khakovka, lungă de 3 kilometri, cunoscută și sub numele de Kakhovka, este una dintre cele șase hidrostații de-a lungul întregului Nipru, care se întinde pe 980 de kilometri, de la Belarus, în nord, până la Golful Dniprovska și Marea Neagră, în sud.
Instalația se află sub controlul forțelor ruse de la câteva săptămâni după invazia din 24 februarie 2022. Aceasta fusese deteriorat anterior; prima dată la sfârșitul lunii octombrie sau începutul lunii noiembrie. A doua oară în jurul datei de 11 noiembrie, când o explozie cauzată probabil de trupele ruse în retragere a aruncat în aer o parte a drumului deasupra barajului.
Acest lucru i-a determinat pe unii observatori externi să avertizeze asupra posibilității ca barajul să se fi prăbușit de la sine, din neglijență, intenționat sau nu, în special având în vedere cât de umflat a fost rezervorul din amonte, din cauza topirii zăpezilor în primăvară.
De când s-au retras de pe malul vestic, forțele ruse au săpat pe malul opus, construind fortificații și tranșee și așezând câmpuri de mine pentru a descuraja orice potențială traversare a râului de către ucraineni. Ei au folosit, de asemenea, malul estic pentru a lovi orașul Herson și districtele înconjurătoare, terorizând zona și oferind un contrapunct serios la euforia care a urmat eliberării Herson de către forțele ucrainene în noiembrie.
Pe 6 iunie, în jurul orei 3 a.m., după cum au spus oficialii ucraineni, o parte a barajului a cedat, iar în următoarele ore, apa din amonte a împins până când breșa s-a lărgit.
Compania națională de energie hidroelectrică a declarat că breșa a fost cauzată de o explozie în interiorul sălii mașinilor.
„Stația nu poate fi restaurată”, se spunea.
Oficialii ucraineni au dat vina pe Rusia.
„Teroriști ruși”, a spus președintele Volodimir Zelenski într-o postare pe rețelele de socializare.
„Distrugerea barajului Nova Kakhovka nu face decât să confirme pentru întreaga lume că trebuie expulzați din fiecare colț al pământului ucrainean.”
Între timp, agenția de informații militare a Ucrainei avertizase în octombrie anul trecut că forțele ruse au minat părți ale instalației, inclusiv ecluzele și contraforturile.
La rândul lor, oficialii instalați de Moscova în zona din regiunea Herson, încă ocupată de forțele ruse, au acuzat Kievul că a lovit barajul cu rachete. Cu toate acestea, alți oficiali ruși din regiune au sugerat că barajul a explodat de la sine din cauza daunelor anterioare.
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a acuzat Ucraina de „sabotaj” și a avertizat cu privire la „consecințele foarte grave” pentru locuitori. El a mai insinuat că Ucraina a spart barajul pentru a acoperi lipsa progresului pe câmpul de luptă: „se ofilește.”
Cât de rău este?
Rău.
Oficialii ucraineni din serviciile de urgență au evacuat mii de oameni din districtele de pe malul de vest al râului, unde apele râului au crescut pe parcursul zilei. Videoclipul filmat de Serviciul Ucrainean al RFE/RL și alte imagini care circulă pe Telegram și pe rețelele de socializare au arătat sate întregi inundate.
Orașul Nova Kakhokva, care avea o populație înainte de invazie de 70.000 de locuitori, era parțial sub apă, în special în cartierele cele mai apropiate de râu.
Oficialii orașului au spus că animalele de la grădina zoologică sunt probabil toate moarte.
Mass Evacuations Follow Breach Of Ukrainian Dam
La aproximativ 70 de kilometri în aval se află orașul Herson, centrul administrativ al regiunii, iar până în după-amiaza zilei de 6 iunie, la aproape 12 ore după ce se spunea că barajul a fost spart, apele curgeau deja în unele districte joase, în special în cele din delta mlăștinoasă, aflată mai în josul râului.
Apele au inundat și dărâmăturile și stâlpii distruși ai Podului Antonovskiy, o trecere importantă a râului care a fost aproape impracticabilă din cauza bombardamentelor repetate ale forțelor ucrainene și ruse.
„Evacuarea a început. Vă cer să faceți tot ce puteți pentru a vă salva viața. Părăsiți imediat zonele periculoase", a declarat Oleksandr Prokudin, șeful administrației militare regionale din Herson, într-un videoclip.
În octombrie anul trecut, compania suedeză de inginerie hidrologică Damningsverket a fost însărcinată să vină cu un model teoretic, bazat pe ceea ce s-ar putea întâmpla dacă barajul Kakhovka ar fi spart. S-a constatat că apele umflate ar ajunge nu numai la gura râului, ci ar împinge și apa în sus râul Pivdenniy Buh, până la Nikolaev, un important port fluvial ucrainean.
„În cel mai rau scenariu, modelarea”, se arată în predicție, a constatat că „un val de 4 până la 5 metri ar lovi Podul Antonovskiy de la est de orașul Herson aproximativ 19 ore mai târziu, va exista o umflătură din spate care va inunda râul Inhulets și după patru sau cinci zile ar avea loc niște inundații în susul râului Pivdenniy Buh până la Nikolaev.”
În Nikolaev, a fost trimis un tren de urgență, în miezul zilei de 6 iunie, pentru a ajuta la evacuarea persoanelor care fug din calea apelor aflate în creștere din Herson. Primarul orașului, Oleksandr Syenkevych, a declarat că nu au existat inundații deocamdată.
După raportările privind ruperea barajului, managerul Damningsverket, Henrik Oelander-Hjalmarsson, a spus că apa din rezervorul de deasupra barajului a fost la nivelul maxim din ultimii 30 de ani, cel mai probabil pentru că porțile în caz de inundații nu au fost lăsate deschise în timpul conflictului și în timpul primăverii ce tocmai a trecut.
„Este un dezastru masiv și sunt profund întristat că rușii au făcut asta”, a spus el pentru NBC News.
Situația se înrăutățește
Lacul de acumulare format de baraj se întinde în amonte, la aproximativ 100 de kilometri spre nord, înainte de a se lărgi în lacul de acumulare Kakhovka.
Rezervorul este principala sursă de lichid de răcire pentru cea mai mare instalație nucleară din Europa, centrala nucleară Zaporojie cu șase reactoare, din orașul Enerhodar. Instalația se află sub control rusesc din martie 2022. Inginerii și operatorii ucraineni au lucrat de atunci sub supravegherea Rusiei.
Reactoarele au fost oprite din septembrie, negenerând energie electrică, după luni de alarmă crescândă că luptele dintre forțele ucrainene și cele rusești ar putea duce la o criză catastrofală.
Cu toate acestea, spargerea barajului pune în pericol instalația din cauza scăderii nivelului rezervorului, ceea ce ar dăuna bazinelor care răcesc miezurile de combustibil radioactiv. Apele pot fi circulate, refolosite, dar dacă nivelurile scad prea mult, temperatura apei din piscine ar putea crește. Dacă ar fierbe sau se evaporă, miezurile de combustibil s-ar topi sau exploda.
Până în după-amiaza zilei de 6 iunie, oficialii din orașul Nikopol, care este situat la nord de centrală, au spus că nivelul apei a scăzut deja cu 1,5 metri.
Energoatom, compania de stat ucraineană care supraveghează centrala de la Zaporojie, a declarat la mijlocul după-amiezii zilei de 6 iunie că scăderea nivelului apei nu afectase bazinele de răcire.
„Și chiar dacă nu există deloc apă în rezervorul Kakhovka, instalația are măsuri de rezervă, dintre care una este utilizarea apei de puț subterane pe amplasament”, a spus directorul Petro Kotin.
Agenția Internațională pentru Energie Atomică a spus că monitorizează îndeaproape situația de la centrală. „Nu a existat niciun risc imediat pentru siguranța nucleară la uzină”, a spus agenția într-o postare pe Twitter.
Problema mai acută va veni în vara și toamna târziu, când nivelul general al râului va scădea în mod natural, iar oficialii ucraineni vor trebui să compenseze parțial cu eliberarea a mai multă apă în amonte.
Ce se întâmplă cu Crimeea?
Scăderea nivelului apei în amonte de la barajul Nova Kakhovka pune în pericol și altceva: Crimeea.
Peninsula Mării Negre, care se află sub controlul Rusiei din martie 2014, este fierbinte și aridă, iar rezervele locale de apă sunt limitate. Din acest motiv, autoritățile sovietice au construit canalul de 402 de kilometri la începutul anilor 1960, începând cu orașul Tavriisk, împreună cu ramuri în zona agricolă continentală.
Odată cu schimbarea climatului, vremea mai caldă a Crimeei și ploile mai sporadice, Canalul Crimeei de Nord a căpătat o importanță extraordinară.
După anexarea peninsulei de către Rusia, oficialii ucraineni au înfundat canalul, reducând drastic proviziile, ducând la penurie de apă în regiune. Trupele ruse invadatoare au preluat apoi controlul asupra canalului și au reluat fluxurile de apă.
Într-o declarație la Telegram în dimineața zilei de 6 iunie, guvernatorul Crimeei numit de Rusia, Serghei Aksyonov, a declarat că regiunea are rezerve adecvate în rezervoarele sale, de aproximativ 80%, a spus el. Dar a avertizat că nivelul apei ar putea scădea, în special pe măsură ce regiunea intră în sezonul de vară.
Pentru regiunile agricole aflate sub controlul Rusiei, adică părți din regiunile Zaporojie și Herson, lipsa irigațiilor de la un Nipru epuizat ar putea fi, de asemenea, dezastruoasă.
Cine beneficiază?
Distrugerea produsă deja în aval de baraj pare să afecteze în principal districtele controlate de ucraini, pe malul de vest al Niprului, deși unele așezări de pe malul de est, inclusiv orașul Nova Kakhovka sunt, de asemenea, afectate.
Acest lucru, plus faptul că instalația se află sub controlul Rusiei de mai bine de un an, i-a determinat pe mulți observatori să dea vina direct pe autoritățile ruse.
La acestea se adaugă contraofensiva ucraineană care se profilează și care se așteaptă să aibă loc în mai multe locații de-a lungul liniei frontului de aproape 1.000 de kilometri, care se întinde aproximativ de la gura Niprului până la granița cu Rusia, la nord-est de orașul Harkov.
În ultimele luni, comandouri și unități de sabotaj ucrainene au fost raportate în mai multe locații și insule de pe malul de est al Niprului de sub controlul rusesc. O coastă inundată ar face trecerea dificilă și mai problematică și ar oferi forțelor ruse încă un avantaj în apărare.
Inundațiile și evacuările vor distrage atenția și resursele autorităților ucrainene care, altfel, ar sprijini contraofensiva.
„Au decis că acum, în acest fel, vor putea opri contraofensiva forțelor ucrainene”, a declarat Natalya Humenyuk, purtătoare de cuvânt a comandamentului militar de sud al Ucrainei, pentru Serviciul Ucrainean al RFE/RL.
De asemenea, există un precedent.
În 1941, cu trupele germane naziste care înaintau în Ucraina din era sovietică, Josef Stalin a ordonat distrugerea unui baraj în orașul Zaporojie, la aproximativ două ore de mers cu mașina la nord-est de Energodar, pentru a încetini avansul nazist. Spărtura a inundat sate aflate de-a lungul malurilor Niprului, ucigând mii de civili.
Însă, în general, distrugerea barajului va avea efecte pe termen lung asupra modului în care Ucraina stochează și distribuie apa, nu numai pentru generarea de energie electrică, ci și pentru agricultură, a declarat Mykhaylo Yatsyuk, directorul Institutului Național pentru Probleme cu Apa de la Academia de Științe Agrare.
„Este necesar să înțelegem că două treimi din economia Ucrainei este legată de cascadele rezervoarelor Nipru”, a declarat el pentru Serviciul Ucrainean al RFE/RL.
