Programul prezentat de Marcel Ciolacu abundă în promisiuni, angajamente de reformă și măsuri de tot soiul, încât pare că PSD nu a fost până acum la guvernare și nu are nicio responsabilitate că lucruri esențiale nu au fost făcute.
„Această guvernare este despre reforme și economie”, a spus Marcel Ciolacu. Așa ar trebui să fie, pentru că precedenta, din care social-democrații au făcut parte deținând ministere care țin exact de reforme și economie, nu a excelat exact la aceste capitole.
„Greaua moștenire” aici se ascunde și să ridică întrebarea cum va putea Marcel Ciolacu să producă acea „schimbare curajoasă de ritm și mai ales de viziune” despre care vorbește și pe care spune că o cer românii.
Răspunsul scurt este „sunând mobilizarea generală”, așa cum a anunțat în prima ședință de guvern.
Dar mobilizarea durează, în timp ce reformele neonorate impuse prin jaloanele din PNRR și lăsate moștenire de fostul premier, nu așteaptă.
Reformele din PNRR au bătut disciplinate pasul pe loc
De exemplu, cererea de plată numărul doi din PNRR este blocată, pentru două jaloane care țin de energie rămase neîndeplinite.
La începutul lunii iulie ar trebui trimisă și cererea de plată numărul trei. Doar că aceasta presupune adoptarea legislației pensiilor speciale și a celei penale.
Legea pensiilor speciale este din nou blocată - guvernul a trimis amendamente după discuțiile cu Comisia Europeană, dar acestea conțin prevederi susceptibile de neconstituționalitate și au fost contestate de mai multe asociații ale magistraților.
Dacă legea nu va fi votată până la finalul acestei sesiuni parlamentare, banii europeni ar putea fi pierduți. Desigur, nu contează doar bifarea proiectului de lege, ci și forma acestuia- dacă va respecta principiul contributivității. Proiectul pensiilor speciale ar fi trebuit să fie gata pe 31 decembrie 2022.
Codurile Penale, făcute în mandatului lui Cătălin Predoiu, au fost declarate parțial neconstituționale de CCR și trebuie să fie corectate în Parlament.
Cel mai bine ar fi în actuala sesiune, pentru că și ele fac parte din cererea de plată numărul 3 din PNRR. Pentru asta trebuie să vină mai întâi motivarea de la Curtea Constituțională.
Alte două legi sunt întârziate: legea pensiilor publice, al cărei termen inițial de definitivare din PNRR era 31 martie, și legea salarizării unitare la care termenul limită era 30 iunie.
Cu toate aceste întârzieri, harnicul ministru al Muncii, Marius Budăi, a rămas în funcție și va avea misiunea să rezolve cele două legi până în toamnă.
E vorba în special de legea salarizării, cerută de sindicatele din educație, în privința căreia guvernul și-a luat o serie de angajamente care ar trebui respectate dacă nu vrea să se trezească pe cap cu o nouă grevă.
Prima schiță a proiectului ar urma să apară la jumătatea lui iulie, când și profesorii, și parlamentarii sunt în vacanță. Cu toate acestea, vor trebui purtate negocieri atât în interiorul coaliției, cât și cu sindicatele din educație.
Restanțele Finanțelor
Ministerul Finanțelor trebuie să pună pe hârtie reforma sistemului de guvernanță a întreprinderilor publice și cadrul procedural de implementare a principiilor guvernanței corporative. Aceste două reforme sunt necesare pentru aderarea României la OCDE.
Sacul cu moștenirea economică
Nicolae Ciucă i-a lăsat „moștenire” lui Marcel Ciolacu și o situație economică destul de complicată. De fapt, s-ar putea spune că actualul premier culege ce a semănat din moment ce ministrul Finanțelor, Adrian Câciu, a fost de la PSD.
- Creșterea economică frânează
La schimbarea gărzii de la Palatul Victoria, economia frânează destul de brutal, creșterea economică este la jumătate față de trimestrul anterior- doar 2,30 - ceea ce ar putea duce deficitul bugetar peste ținta asumată de 4,4% pentru anul acesta.
Situația nu e bună în toată Uniunea Europeană, zona euro a intrat în recesiune tehnică, adică a avut două trimestre consecutive de contracție economică.
- Inflația
Cabinetul Ciolacu va avea de luptat și cu inflația, care acum este de 11,2%, în scădere față de noiembrie 2022, când era de aproape 17%.
La instalarea guvernului Ciucă, inflația era de 7,8%.
- Datoria publică
Datoria publică a trecut în primele două luni ale anului de pragul de 50% din Produsul Intern Brut, limită de la care Executivul este obligat să vină cu o serie de măsuri de reducere.
Practic, datoria publică a făcut un salt de 46 miliare de lei, până la 706 miliarde lei.
- Gaură în buget
Cu un buget construit de același ministru Câciu pe supraestimarea veniturilor pe primele cinci luni ale anului, ANAF a înregistrat un minus de 8,9 miliarde lei, din care 8,5 miliarde lei sume necolectate de către Direcţia Generală de Administrare a Marilor Contribuabili.
- Bani pentru revendicările sindicale
În condițiile proastei colectări și a cheltuielilor bugetare crescute, problema majoră din fața Cabinetului Ciolacu este cea a onorării revendicărilor salariale. E complicată pentru că nu sunt bani.
Profesorii au primit 25% în plus la salariu, ceea ce înseamnă o cheltuială până la finalul anului de aproape 3 miliarde de lei.
Toate salariile din Sănătate, Poliție și Armată au fost aduse la nivelul grilei din actuala lege a salarizării, cu un impact bugetar de peste 813 de milioane de lei.
Teama lui Ciolacu: PNL ar putea ieși de la guvernare
„Dle Ciucă, sunteți un magician politic talentat, aveti grijă de PNL să nu se trezească, pentru că dacă se vor trezi vă vor lăsa singur.” Cuvintele rău prevestitoare ale lui Kelemen Hunor au răsunat sub cupola Parlamentului.
Sunt cuvinte care s-au șoptit până acum pe la colțuri, dar care lui Marcel Ciolacu îi dau frisoane. „Trezirea” liberalilor ar putea însemna ieșirea de la guvernare. Este parte din moștenirea îngrijorătoare pe care i-o lasă Nicolae Ciucă actualului prim-ministru.
Liberalii sunt nemulțumiți, nu au pus în guvern lideri de forță, se simt la căruța social-democraților, iar felul intempestiv în care Marcel Ciolacu a preluat guvernarea le dă toate motivele să creadă că dominația acestora se va întări în timp.
Dacă lucrurile vor sta prost în sondaje pentru PNL, așa cum arată de exemplu ultimul, făcut de The Center, la comanda USR, gruparea care vrea desprinderea de PSD și chiar ieșirea de la guvernare ar putea să se impună.
Sondajul arată un PNL la 18%, devansat și de PSD (28%), dar și de AUR (22%).
Marcel Ciolacu este preocupat de perspectiva ieșirii PNL de la guvernare- eventual după europarlamentare- ceea ce l-ar pune într-o situație complicată. Fie acceptă formula unui guvern minoritar, dificilă după plecarea UDMR, fie provoacă alegeri anticipate.
De altfel, Ciolacu a atenționat asupra acestui scenariu, care ar fi o „greșeală fantastică”.
„Dacă PNL ar ieşi de la guvernare, dintr-un motiv sau altul, îmi voi depune mandatul la preşedintele României. Şi ne întoarcem la români, nu există alte soluţii”, a spus președintele PSD.
Din informațiile Europei Libere, Marcel Ciolacu le-a cerut garanții și lui Nicolae Ciucă, și președintelui Iohannis că PNL va rămâne în guvern până la alegerile generale din 2024.
Le-a primit, desigur, dar asta nu garantează nimic- influența celor doi în partid ar putea să se diminueze considerabil dacă scorurile rămân proaste.
