Linkuri accesibilitate

Prizonierii de război maghiari care complică relațiile dintre Ucraina și Ungaria


Viktor Orban și președintele rus Vladimir Putin, în 2018. Relațiile călduroase cu președintele rus și pozițiile sale favorabile Kremlinului în actualul război din Ucraina nu i-au adus mulți admiratori la Kiev premierului maghiar.
Viktor Orban și președintele rus Vladimir Putin, în 2018. Relațiile călduroase cu președintele rus și pozițiile sale favorabile Kremlinului în actualul război din Ucraina nu i-au adus mulți admiratori la Kiev premierului maghiar.

Oficialii ucraineni, surprinși de predarea surprinzătoare de către Rusia, în urmă cu două săptămâni, a 11 prizonieri de război ucraineni către Ungaria, și-au exprimat frustrarea față de tacticile „secrete” ale Budapestei într-un caz despre care spun că a fost încălcat dreptul internațional și a favorizat obiectivele de război ale Kremlinului.

Uniunea Europeană a intrat în jocul confuz și a îndemnat partea ungară să explice oficialilor ucraineni ce s-a întâmplat, cum s-a întâmplat și cine a orchestrat transferul din 8 iunie.

Din informațiile disponibile până acum, toți prizonierii de război ar fi etnici maghiari, o minoritate de aproximativ 100.000 de persoane din vestul Ucrainei, pe care premierul ungar Viktor Orban a invocat-o frecvent pentru a critica politicile ucrainene cu mult înainte ca obiecțiile sale încăpățânate la adresa sancțiunilor împotriva Rusiei să tensioneze și mai mult relațiile cu Kievul.

Prizonierii au fost capturați de Rusia împreună cu alți militari ucraineni în timpul invaziei care durează de 15 luni.

Un reprezentant al Direcției de informații militare din Ucraina a sugerat în data de 20 iunie pentru Serviciul ucrainean al RFE/RL că Ungaria - care, deși este membră a UE și NATO, a menținut relații strânse cu Rusia în ciuda sancțiunilor - a politizat ceea ce a devenit „un caz cel puțin ciudat”.

„Faptul că discutăm despre această situație este un lucru foarte nefericit”, a declarat Andrii Iusov, reprezentant al Direcției principale de informații (GUR) a Ministerului ucrainean al Apărării.

„Evenimentul eliberării prizonierilor, care, în sine, ar fi putut să fie unul de bine, se transformă într-un fel de poveste polițistă dramatică cu ingrediente politice foarte evidente”, a completat el.

Andrii Iusov (imagine de arhivă)
Andrii Iusov (imagine de arhivă)

Iusov spune că, până acum, Kievul nu are vreo confirmare oficială a predării prizonierilor de către partea rusă, iar „lista preliminară” de „probabil 11 militari” fusese obținută neoficial, inclusiv prin „canale operaționale”.

Mai târziu, în aceeași zi, Ministerul ucrainean de Externe și un centru de coordonare pentru prizonierii de război dintre Rusia și Ucraina au anunțat că trei dintre bărbați au fost returnați în Ucraina cu ajutorul Ambasadei Ucrainei la Budapesta.

Oficialii ucraineni au acuzat Ungaria că le-a fost refuzat accesul la bărbații transferați, lucru pe care Budapesta îl neagă. În continuare. soarta celor opt persoane rămase era încă neclară până pe 22 iunie.

Între timp, comisarul pentru drepturile omului din parlamentul ucrainean, Dmitro Lubineț, a confirmat întoarcerea a trei bărbați și a acuzat partea ungară că acționează „pe ascuns”.

El a declarat că acțiunile Ungariei de acceptare a prizonierilor de război ucraineni au constituit „o încălcare fără echivoc a dreptului umanitar internațional”.

În aceeași zi, Comisia Europeană și-a exprimat propria nemulțumire în numele Ucrainei, care nu este membră a blocului comunitar.

„Este foarte important ca autoritățile ungare relevante și active în acest caz să le explice omologilor ucraineni ce și cum s-a întâmplat, care a fost rolul Ungariei, cine a fost și cine nu a fost implicat, cum a fost gestionat acest lucru” a spus spus purtătorul de cuvânt al Comisiei, Peter Stano.

Agenția rusă de știri TASS relata pe 8 iunie că Biserica Ortodoxă Rusă „a intermediat predarea prizonierilor de război ucraineni către Ungaria în cadrul cooperării inter-confesionale, la cererea părții maghiare”.

Puține răspunsuri clare

Cu puține răspunsuri clare și cu multe speculații privind locul unde se află prizonierii de război, mai multe surse, inclusiv din guvernul și corpul diplomatic ungar, au sugerat că acest caz a stârnit furia și printre oficialii de rang înalt deoarece nici biroul lui Orban, nici Ministerul de Externe nu ar fi fost la curent cu inițiativa privind prizonierii de război.

Ulterior, Andrii Iusov (GUR) a declarat că partea ungară pare să fi inițiat discuții cu rușii despre acest schimb. Acest lucru pare să contrazică afirmațiile făcute de mai multe surse pentru Serviciul Maghiar al RFE/RL, potrivit cărora Mitropolitul Hilarion Alfejev, șeful Bisericii Ortodoxe Ruse din Ungaria și un confident al Patriarhului rus Kirill, l-ar fi informat, în primul rând, pe secretarul lui Orban pentru afaceri bisericești, Miklos Soltesz, despre o posibilă predare.

Până pe 15 iunie, viceprim-ministrul și lider al Partidului Creștin-Democrat ungar, Zsolt Semjen, a fost creditat cu un rol major - dar se pare că nu avea vreun merit - în asigurarea transferului.

Viceprim-ministrul ungar Zsolt Semjen (imagine de arhivă)
Viceprim-ministrul ungar Zsolt Semjen (imagine de arhivă)

Șeful de cabinet al lui Orban, Gergely Gulyas, a sugerat că cei 11 bărbați au fost predați unei organizații caritabile maghiare din Rusia și, prin urmare, nu au fost considerați prizonieri de război în momentul în care au fost aduși în Ungaria.

Unii au cetățenie maghiară, iar altora li s-a acordat statutul de refugiat, a adăugat Gulyas.

Referirile repetate ale unui purtător de cuvânt al lui Orban la persoanele eliberate ca fiind „prizonieri de război din Transcarpatia” au alimentat și mai mult speculațiile cu privire la motivele părții ungare de a ține Kievul în afara circuitului informațional.

„Consider că această procedură face jocul propagandei rusești, conform căreia Ucraina nu ar vrea să își ia prizonierii de război, ceea ce este absolut fals”, a protestat ombudsmanul ucrainean Lubinets.

„Prin urmare, autoritățile ungare permit Rusiei să arate că, dacă ar exista vreo inițiativă, rușii ar fi gata să predea prizonieri de război”, a completat el.

Ucraina are un Comandament coordonator pentru tratamentul prizonierilor de război, care a negociat zeci de schimburi și eliberări de prizonieri din 2014, de când a început conflictul cu Rusia și separatiștii susținuți de Moscova în estul Ucrainei, conflict intensificat cu invazia totală la începutul anului trecut.

Ministrul ungar de externe Peter Szijjarto și alți oficiali ungari au insistat că prioritatea lor din februarie 2022 este pacea și salvarea de vieți omenești, deși apelurile lor pentru o încetare imediată a focului au fost criticate ca riscând să blocheze câștigurile teritoriale rusești în Ucraina.

„Maghiarii din Transcarpatia”

Premierul populist Viktor Orban și-a petrecut mare parte din ultimul deceniu oferind cetățenie și întărâtând prin toate mijloacele etnicii maghiari din statele vecine, sub pretextul unor nemulțumiri reale sau inventate, inclusiv pe cei aproximativ 100.000 din vestul Ucrainei, pe care Budapesta îi numește „maghiari transcarpatici”.

Pozițiile favorabile Kremlinului ale lui Orban în actualul război au complicat, se pare, situația membrilor acestei comunități, al căror număr era deja în scădere înainte de actualul război.

Pe când Rusia a ocupat Crimeea și a susținut separatiștii care duc un război în estul Ucrainei, guvernul Orban a atacat, în special, adoptarea în Ucraina în anul 2016, a unor legi care să prevede ca ucraineana să fie limba de predare în toate școlile, în detrimentul limbilor minoritare, inclusiv a limbilor maghiară și rusă.

Mai recent, guvernul lui Orban a dus o campanie publică împotriva sancțiunilor UE și a altor sancțiuni occidentale împotriva Rusiei - introduse de la începutul războiului - și s-a opus fără echivoc unei posibile aderări a Ucrainei la NATO.

Orban, Szijjarto și alți oficiali de rang înalt au vizitat Rusia de mai multe ori de la începutul războiului, iar Budapesta a extins și aprofundat cooperarea în domeniul energiei prin noi acorduri cu Rusia în domeniul gazelor și al petrolului.

Budapesta a blocat, de asemenea, un plan al UE de a impune sancțiuni împotriva patriarhului Bisericii Ortodoxe Ruse, Kirill, un vechi aliat al președintelui Vladimir Putin, care și-a folosit amvonul pentru a mobiliza sprijinul Rusiei pentru război.

Rolul bisericii ruse în predarea prizonierilor de război din această lună ar fi necesitat aproape sigur aprobarea lui Kirill.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski (stânga) și președinta Ungariei, Katalin Novak, la un briefing de presă la Kiev, în noiembrie 2022.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski (stânga) și președinta Ungariei, Katalin Novak, la un briefing de presă la Kiev, în noiembrie 2022.

În vreme ce unguri de rang înalt călătoreau în Rusia pentru a se întâlni cu Putin și cu alți oficiali evitați de Occident după declanșarea invaziei, se pare că Orban ar fi stabilit „condiții prealabile” pentru o potențială călătorie la Kiev.

Cea mai importantă vizită a unui oficial maghiar în Ucraina a avut loc atunci când președinta Katalin Novak s-a întâlnit cu Volodimir Zelenski, la Kiev, în noiembrie 2022, în ceea ce mulți au considerat a fi un efort de a îmbuna Bruxellesul, care voia să blocheze fondurile UE de miliarde de dolari destinate Ungariei.

Katalin Novak, o protejată a lui Orban, a descris călătoria ca fiind o misiune de susținere a maghiarilor din Transcarpatia, probabil pentru a abate consternarea susținătorilor partidului Fidesz de la faptul că acorda astfel sprijin Ucrainei.

Mai recent însă, se pare că Novak a împiedicat luni de zile acreditarea lui Fedir Sandor, un profesor de etnie maghiară salutat ca erou pentru că a continuat să le predea studenților de pe linia frontului, ca nou ambasador al Kievului în Ungaria.

XS
SM
MD
LG