Luptătorii grupării de mercenari Wagner, care au preluat sâmbătă controlul asupra cartierului general al armatei ruse din Rostov pe Don, în frunte cu şeful lor Evgheni Prigojin, au părăsit oraşul, a anunţat duminică guvernatorul regional.
„Coloana grupului Wagner a părăsit Rostov şi s-a îndreptat spre taberele sale", a indicat Vasili Golubev pe Telegram, fără a oferi mai multe detalii.
Președintele rus Vladimir Putin a fost de acord să-i permită lui Evgheni Prigojin să plece în libertate în Belarus, după 24 de ore tensionate care i-au adus liderului de la Kremlin cea mai mare amenințare la adresa puterii de peste două decenii și a stârnit temeri pentru un posibil război civil.
Prigojin, ale cărui trupe fuseseră cei mai eficienți luptători dintre forțele lui Putin de la invazia Ucrainei din februarie 2022, s-a întors împotriva armatei ruse și a condus ceea ce s-a numit o insurecție armată, ordonând forțelor sale să avanseze spre Moscova.
Kremlinul a confirmat ulterior că a ajuns la un acord cu Prigojin pentru a pune capăt insurecției, spunând că Prigojin se va muta în Belarus și că nu va avea dosar penal, așa cum anunțase Vladimir Putin sâmbătă. Deocamdată nu se știe unde se afla Prigojin duminică dimineața devreme sau dacă a plecat în Belarus.
Nici luptătorii Wagner care s-au alăturat lui Prigojin nu vor fi urmăriți penal, a declarat Kremlinul. Ca parte a acordului, luptătorii Wagner care nu au luat parte la marș vor intra sub controlul direct al armatei ruse, o mișcare căruia Prigojin i-a rezistat vehement.
Cel care a mediat conflictul a fost dictatorul belarus Aleksandr Lukașenko. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că Putin și Lukașenko au garantat siguranța lui Prigojin.
Câteva ore mai târziu, guvernatorul regiunii Rostov, Vasily Golubev, a declarat pe Telegram că forțele Wagner se retrăgeau din orașul sudic Rostov pe Don, cu tot cu tancuri și alte vehicule, și se îndreptau spre taberele lor.
Luptătorii mercenari preluaseră sâmbătă controlul unei baze militare din orașul de 1,2 milioane de locuitori de lângă granița cu Ucraina.
Nu a fost imediat clar unde vor avea pleca mercenarii sau câți participaseră la marșul către Moscova. Anterior, au luptat în Ucraina, dar Prigojin a anunțat că renunță la pozițiile lor din armata rusă.
Putin a promis să-i pedepsească pe cei din spatele revoltei armate conduse de fostul său protejat. Într-un discurs televizat adresat națiunii, Putin a numit rebeliunea drept „trădare”.
Prigojin a susținut că luptătorii săi au ajuns până la 200 de kilometri de capitală fără a vărsa sânge, un posibil indiciu pentru Kremlin al sprijinului său din structurile de securitate ruse.
„Ne întoarcem trupele și mergem în taberele de câmp conform planului nostru”, a spus Prigojin într-un mesaj audio scurt, postat pe Telegram pe 24 iunie.
Deși insurecția pare să se fi încheiat deocamdată, ea l-a lăsat pe liderul autoritar rus slăbit și vulnerabil, spun experții.
„Faptul că acest lucru a fost moderat de Lukașenko îmi pare extrem de jenant”, a spus Sam Greene, expert în Rusia la Centrul pentru Analiza Politică Europeană, într-un tweet.
„Este posibil ca întregul episod să fi spart aerul de inviolabilitate care l-a ținut în sus în ultimii 23 de ani.”
În semn de gravitate a situației la începutul zilei, Vladimir Putin a fost forțat să se adreseze națiunii, spunând că va face „totul pentru a proteja țara”. I-a informat și pe liderii din Belarus, Kazahstan, Uzbekistan și Turcia despre situație.
Înalți oficiali și personalități ruse, inclusiv fostul președinte Dmitri Medvedev, șeful Bisericii Ortodoxe Ruse, Patriarhul Kiril, și șeful Dumei de Stat ruse Vyacheslav Volodin, au reluat și ei apelul lui Putin ca cetățenii ruși să nu se ralieze și ca trupele Wagner să oprească insurecția.
Liderul cecen Ramzan Kadârov, un apropiat al lui Putin, care conduce republica în regiunea Caucazului de Nord din Rusia din 2007, a declarat că va desfășura trupe cecene pentru „a păstra unitatea Rusiei și a-i proteja statalitatea”.
Evgheni Prigojin a început marșul către Moscova pe 23 iunie, după ce a acuzat Ministerul rus al Apărării că a lansat atacuri cu rachete asupra taberelor forțelor sale din Ucraina, folosind artilerie și elicoptere de atac care ar fi ucis mulți dintre oamenii săi. Kremlinul a considerat falsă acuzația liderului mercenar.
Insurecția lui Prigojin a venit după lunile de lupte publice intense cu conducerea militară a Rusiei pentru strategia sa de război în Ucraina și lipsa proviziilor de muniție.
În primăvară, liderul Wagner i-a acuzat în mod repetat pe ministrul rus al Apărării, Serghei Şoigu, şi pe şeful Statului Major General, Valery Gerasimov, că au reţinut în mod intenţionat proviziile de muniţie pentru trupele sale din Bahmut, locul celei mai sângeroase bătălii a războiului din Ucraina.
În timp ce insurecția a dat fiori reci moscoviților, ea a fost binevenită la Kiev.
Într-un mesaj pe Telegram, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a spus că evenimentele au demonstrat „slăbiciunea Rusiei” și a avertizat că, cu cât trupele ruse stau mai mult pe pământul țării sale, „cu atât mai mult haos, durere și probleme” va suferi Rusia.
Mykhaylo Podolyak, consilierul principal al președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, a declarat că operațiunea lui Prigojin a dezvăluit în mod clar cearta de la vârful conducerii Rusiei, care nu se va încheia prea curând.
„Diviziunea dintre elite este prea evidentă”, a spus el, adăugând că luptele interioare din Rusia sunt „abia la început”.
