Rusia va primi un răspuns pe măsura agresiunii sale împotriva Ucrainei, a spus vineri secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg.
„Timp de 500 de zile, Moscova a adus moartea și distrugerea în inima Europei”, a declarat secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, într-o conferință de presă la Bruxelles, înaintea summitului de la Vilnius de săptămâna viitoare.
„Summitul nostru va trimite un mesaj clar: NATO este unită, iar Rusia va plăti pentru agresiunea sa”, a spus șeful NATO.
El a remarcat contribuția considerabilă pe care aliații NATO au avut-o la înarmarea Ucrainei, pentru a se putea apăra în fața agresiunii rusești.
În ceea ce privește producția de armament, Stoltenberg a spus că NATO a început să abordeze cu tot mai mare atenție problema capacității de producție. „Din ce în ce mai mulți aliați semnează de fapt contracte cu industria” de profil, care pot crește producția.
El a spus că se așteaptă ca aliații să cadă de acord asupra noului plan de producție, care va ajuta la comanda și achiziția în comun.
Noul consiliu NATO-Ucraina va apropia Ucraina de alianță
Reuniunea inaugurală a unui nou consiliu NATO-Ucraina, format din cei 31 de aliați NATO și Ucraina, va avea loc săptămâna viitoare la Vilnius.
Stoltenberg îl descrie ca fiind alcătuit din „egali”, ceea ce înseamnă că ar permite oricărui membru, inclusiv Ucrainei, să convoace o reuniune de consultare în caz de criză dacă se simte amenințat în vreun fel. Apoi, deciziile pot fi luate ca răspuns la orice probleme apărute, a explicat șeful NATO:
„În mod fundamental, este de competența consiliilor să decidă ce decizii poate lua. Acest lucru se deschide pentru activități comune mai practice.
Întreaga idee este, ca prin aceasta, să stabilim un organism în care facem lucruri împreună, decidem lucrurile împreună, ne consultăm împreună, asupra problemelor care contează pentru securitatea noastră. Asta aduce, din nou, Ucraina mai aproape de NATO.”
Ucraina și NATO
Întrebat de un jurnalist ucrainean despre ce formulare ar putea fi de așteptat cu privire la viitoarea calitate de membru permanent al Ucrainei, Jens Stoltenberg a spus că aliații se consultă chiar în acest moment cu privire la formulare.
El a spus că se așteaptă la decizii privind sprijinul practic concret, dar că ar trebui să existe și o dimensiune politică. Stoltenberg s-a arătat încrezător că NATO va avea un mesaj „clar”.
„Suntem de acord că ușa NATO este deschisă. Suntem de acord că Ucraina va deveni membră, ceea ce este un mesaj important”. El a spus că este de latitudinea aliaților și a Ucrainei să stabilească când, iar Rusia să nu aibă drept de veto.
El a reiterat că, dacă Ucraina nu câștigă războiul, oricum nu se pune problema apartenenței Ucrainei.
Întâlnire Suedia - Turcia la nivel înalt, găzduită de Jens Stoltenberg
Liderul NATO, Jens Stoltenberg, a spus vineri la Bruxelles că s-au făcut progrese în ceea ce privește admiterea Suediei în NATO, după ce un jurnalist de la televiziunea turcă a subliniat că există încă decalaje uriașe între declarațiile emise de Turcia și de Suedia, chiar și după întâlnirea la nivel pe care au avut-o în urmă cu o zi.
Stoltenbeg a recunoscut că ar mai fi mult de lucru, dar a spus că „Suedia a dat rezultate” iar Turcia are „preocupări reale de securitate”.
„Cred cu tărie că ar fi bine pentru întreaga alianță, inclusiv pentru Turcia, să aibă Suedia ca membru [NATO] cât mai curând posibil”, a spus el.
Stoltenberg a anunțat că la summitul de la Vilnius de săptămâna viitoare va găzdui luni după-amiază o întâlnire între premierul Suediei și președintele Turciei, sperând să faciliteze admiterea Suediei în alianță.
Muniții cu dispersie
Întrebat de jurnaliști dacă este înțelept ca Ucraina să primească muniții cu dispersie, Jens Stoltenberg a spus că „NATO nu are o poziție cu privire la ele”, deoarece unii aliați s-au pronunțat în favoarea interzicerii lor, alții nu.
„Acest lucru va fi decizia guvernelor, nu a NATO”, a spus Stoltenberg.
Șeful NATO a ținut, însă, să puncteze că „ne confruntăm cu un război brutal și trebuie să ne amintim că această brutalitate se reflectă în fiecare zi în numărul de victime, iar munițiile cu dispersie sunt folosite de ambele părți. Și Rusia a folosit muniții cu dispersie pentru a invada o altă țară. Ucraina folosește muniții cu dispersie pentru a se apăra.”
Organizația pentru Drepturile Omului a cerut atât Rusiei, cât și Ucrainei să nu mai folosească muniții cu dispersie și a cerut SUA să nu le furnizeze.
SUA intenționează să furnizeze Ucrainei muniții cu dispersie, care sunt interzise în peste 120 de țări, pentru că pot ucide fără să cruțe pe nimeni pe o arie foarte mare.
Armele, care au fost folosite pentru prima dată în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, lansează de obicei un număr mare de bombe mai mici și sunt renumite pentru uciderea civililor.
Un raport publicat joi de Organizația pentru Drepturile Omului (HRW) afirmă că „forțele ucrainene au folosit muniții cu dispersie care au cauzat morți și răni grave civililor”, de exemplu, în atacurile cu rachete asupra zonelor controlate de ruși din și în jurul orașului Izium din estul Ucrainei, în timp ce rușii forțele au „folosit pe scară largă munițiile cu dispersie, cauzând multe morți de civili și răni grave”.
„Munițiile cu dispersie folosite de Rusia și Ucraina ucid civili acum și vor continua să o facă mulți ani”, a declarat Mary Wareham, director interimar la HRW. „Ambele părți ar trebui să înceteze imediat să le folosească și să nu încerce să obțină mai multe dintre aceste arme nediscriminatorii.”
Mihailo Podoliak, consilier al președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, a criticat raportul HRW și acuză organizația de „lipsă de coloană și imoralitate absolută”.
Podoliak a scris pe Twitter despre „campania de lobby agresivă” a HRW menită să perturbe, de fapt, furnizarea de arme către Ucraina. „Este asta o gluma? Este o farsă?”, a scris el pe Twitter.
NATO va cere Rusiei să-și retragă forțele armate din Georgia
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg se așteaptă ca reuniunea consiliului de săptămâna viitoare să aibă ca rezultat o declarație de sprijin pentru integritatea teritorială a unor țări, precum Georgia, care aspiră să facă parte din NATO.
„Mesajul nostru a fost că trebuie să ne consolidăm parteneriatul cu parteneri care sunt vulnerabili la interferența și presiunea Rusiei. Așa că, la summit, aliații vor reitera sprijinul nostru pentru integritatea teritorială și suveranitatea Georgiei. De asemenea, mă aștept ca aliații să-și reafirme dreptul Georgiei de a-și decide propriul viitor și politica externă, fără intervenții externe.
Prin urmare, solicităm Rusiei să-și retragă forțele [pe care] le are în Georgia fără niciun consimțământ din partea guvernului georgian. Și pentru a pune capăt recunoașterii și militarizării Odesei și Osetiei de Sud.
Trebuie să recunoaștem importanța pe care o joacă Georgia în consolidarea parteneriatului dintre NATO și Georgia și angajamentul față de securitatea euro-atlantică”, a spus șeful NATO.
Europa Liberă România e pe Google News. Vă puteți abona AICI.
