Numărul evenimentelor de natură strategică, politică și umanitară face dificilă crearea unei liste complete într-un format concis.
Nu apar mai jos multe dintre atacurile ambelor părți și soarta diverselor orașe ucrainene, ajutoarele militare, financiare sau umanitare trimise sau declarațiile internaționale făcute pe subiectul războiului. Nu apar victimele de zi cu zi ale războiului, înregistrate mai ales în rândul civililor din Ucraina.
2021
10 noiembrie: SUA raportează o creștere neobișnuită în numărul de trupe rusești strânse la granița cu Ucraina.
17 ianuarie: Armata rusă intră în Belarus pentru „exerciții militare”.
2022
25 ianuarie - 20 februarie: Exerciții și manevre militare ale Rusiei și Belarusului în apropierea graniței cu Ucraina.
21 februarie: Vladimir Putin anunță recunoașterea independenței Republicilor Donețk și Lugansk. Trupele ruse intră în cele două regiuni separatiste.
24 februarie: Armata rusă invadează Ucraina, intrând din Rusia și Belarus. Vladimir Putin o numește „operațiune militară specială” care va dura trei zile și spune că scopul invaziei este „denazificarea Ucrainei”. Explozii la Kiev, Harkov, Odesa și în Donbas. Trupele ruse pătrund în Herson, Mariupol și Odesa, și ocupă aeroportul din Hostomel, de lângă Kiev, precum și centrala nucleară de la Cernobîl. Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, declară legea marțială.
25 februarie: Rusia cucerește Insula Șerpilor. Trupele ajung la 9 kilometri de parlamentul Ucrainei și Zelenski le cere locuitorilor din Kiev să se mobilizeze și să facă cocktailuri Molotov.
26 februarie: Zelenski postează un clip video din Kiev împreună cu alți oficiali, declarând: „nu am nevoie de o cursă (pentru a părăsi Kievul, n.r.), am nevoie de muniție”. Sute de atacuri asupra Kievului.
27 februarie: Rușii cuceresc oraș după oraș.
28 februarie: The Times scrie că gruparea Wagner a fost mobilizată în Ucraina pentru a-l asasina pe Zelenski.
1 martie: Parlamentul ucrainean afirmă că armata belarusă s-a alăturat luptelor. Bombe cad asupra memorialului Holocaustului, Babi Yar.
3 martie: Rusia și Ucraina agreează deschiderea coridoarelor umanitare și încep evacuări în masă din orașele bombardate. Ajung în Ucraina primii soldați voluntari din alte țări.
4 martie: Secretarul NATO, Jens Stoltenberg, refuză cererea Ucrainei de a stabili o zonă de interdicție aeriană deasupra țării.
5 martie: Forțele ruse ocupă Bucea și Hostomel, suburbii ale Kievului.
6 martie: Rușii bombardează un coridor umanitar prin care se refugiau civilii din Irpin.
11 martie: Ofensiva rusească se îndreaptă spre vestul Ucrainei, în Ivano-Frankivsk.
15 martie: Rusia spune că dobândit controlul asupra regiunii Herson. Șefii statului din Cehia, Polonia și Slovenia îl vizitează pe Zelenski, la Kiev, în semn de susținere.
17 martie: Rușii cuceresc Izium (autoritățile ucrainene confirmă pe 1 aprilie).
1 aprilie: Este descoperit masacrul de la Bucea: zeci de trupuri neînsuflețite zac pe stradă. 458 de rezidenți ai orașului au fost executați, dintre care sute au fost aruncați în gropi comune; 50 rămân până în ziua de astăzi neidentificați. Rusia neagă responsabilitatea și spune că a fost o operațiune sub steag fals (inventarea unui pretext) a ucrainenilor.
2 aprilie: Bătălia Kievului se încheie, după ce ucrainenii reușesc să împingă trupele rusești în afara suburbiilor.
4 aprilie: Zelenski numește acțiunile armatei ruse drept genocid.
7 aprilie: Adunarea Generală a ONU suspendă Rusia din Consiliul pentru drepturile omului.
16 aprilie: Apărătorii ucraineni de la fabrica Azovstal se strâng în ultima rezistență armată din asediul Mariupolului.
18 aprilie: Atacuri aeriene rusești în Liov, la doar 40 de kilometri de granița cu Polonia.
11 mai: Guvernatorul rus al regiunii Herson anunță planuri de a integra de jure regiunea în Federația Rusă.
14 mai: Kalush Orchestra, reprezentanții Ucrainei, câștigă Eurovision.
17 mai: Luptătorii de la Azovstal sunt evacuați, după 82 de zile de luptă.
18 mai: Rușii afirmă că au cucerit orașul Mariupol.
2 iunie: Zelenski declară că rușii controlează 20% din teritoriul ucrainean.
11 iunie: Sunt emise primele pașapoarte rusești locuitorilor din regiunile Herson și Zaporojie.
17 iunie: Comandantul de logistică al armatei ucrainene afirmă că Ucraina a pierdut între 30 și 50% din echipamentul greu.
29 iunie: Armata rusă se retrage, peste noapte, de pe Insula Șerpilor.
5 iulie: Parlamentul din Rusia începe să lucreze la legea care va transforma economia Rusiei într-una de război.
14 iulie: Rusia începe mobilizarea „voluntară”.
22 iulie: Rusia și Ucraina semnează primul acord de deblocare a transportului de cereale în Marea Neagră.
3 august: Directorul IAEA afirmă că centrala nucleară de la Zaporojie este „scăpată de sub control”, după ce ocupanții ruși refuză inspecțiile și sunt acuzați că depozitează arme acolo.
10 august: Zelenski declară că nu va accepta o pace fără restituirea Peninsulei Crimeea, anexată ilegal de Rusia în 2014.
25 august: Putin cere ca 135.000 de noi soldați să fie trimiși în Ucraina până la finele anului. Sunt publicate primele dovezi ale existenței taberelor de filtrare în Donețk, prin care ucrainenii erau ori ținuți prizonieri, ori executați, ori deportați către Rusia (în special minorii).
29 august: Ucraina lansează contraofensiva în sud.
1 septembrie: Președintele companiei ruse Lukoil este găsit mort, în circumstanțe misterioase, după ce a căzut printr-o fereastră. Lukoil era una dintre puținele firme rusești care se opunea vocal războiului.
21 septembrie: Vladimir Putin anunță începutul imediat al mobilizării parțiale.
23 septembrie: Regiunile controlate de Rusia organizează referendumuri. Este descoperită o groapă comună în Izium în care au fost aruncate trupurile neînsuflețite a 436 de oameni. 30 aveau semne de tortură.
26 septembrie: Explozii în patru locuri pe gazoductul Nord Stream 2 din Marea Baltică, din care începe să se scurgă gaz natural. Nord Stream 2 este închis pe durată nedeterminată.
27 septembrie: Se anunță rezultatele falselor referendumuri din Donețk, Lugansk, Herson și Zaporojie, toate cu peste 87% în favoarea anexării de către Rusia.
29 septembrie: Vladimir Putin semnează decretele care recunosc independența regiunilor Herson și Zaporojie.
8 octombrie: Explozie pe podul Kerci, care leagă Crimeea de Rusia.
26 octombrie: Se află că Rusia a deportat pe teritoriul său peste 70.000 de cetățeni ucraineni.
5 noiembrie: Putin semnează decretul care permite mobilizarea prizonierilor.
11 noiembrie: Forțele ucrainene recuceresc orașul Herson.
14 octombrie: ONU aprobă o rezoluție conform căreia Rusia este considerată responsabilă de toate daunele asupra Ucrainei în război.
15 noiembrie: O rachetă cade pe teritoriul Poloniei; se află apoi că a fost o rachetă de apărare aeriană, lansată de ucraineni împotriva atacurilor forțelor ruse.
23 noiembrie: Parlamentul European declară Rusia drept stat care sponsorizează terorismul.
28 noiembrie: Forțele ruse înconjoară orașul Bahmut (regiunea Donețk, estul Ucrainei).
30 noiembrie: Președinta Comisiei Europene sugerează înființarea unui tribunal ONU pentru investigarea crimelor de război ale Rusiei.
7 decembrie: Putin recunoaște că „operațiunea militară specială” durează mai mult decât a plănuit.
11 decembrie: Zelenski declară că orașul Bahmut a devenit „o ruină arsă”.
21 decembrie: Biserica Ortodoxă din Ucraina anunță că va permite sărbătorirea Crăciunului pe 25 decembrie, pentru a rupe tradiția de Rusia. Biserica Greco-Catolică din Ucraina se alătură, ulterior, inițiativei.
27 decembrie: Rusia interzice exportul de petrol către UE și țările G7, de la 1 februarie.
2023
5 ianuarie: Patriarhul Kirill al Moscovei cere încetarea focului de Crăciunul pe rit vechi. Ucraina refuză.
10 februarie: 35 de țări cer interzicerea participării Rusiei și Belarusului la Jocurile Olimpice din 2024. Comitetul Olimpic oferă opțiunea ca sportivii din cele două țări să concureze sub steagul olimpic.
24 februarie: Se împlinește un an de război. China propune un plan de pace.
27 februarie: Rusia anunță că va trimite prizonieri de război ucraineni pe front, cu încălcarea Convențiilor de la Geneva.
17 martie: Curtea Penală Internațională emite mandatul de arestare pe numele lui Vladimir Putin și a comisarului rus pentru drepturile copilului, Mariei Lvova-Belova, pentru răpirea copiilor ucraineni.
18 martie: Putin vizitează Crimeea pentru a sărbători nouă ani de la anexarea peninsulei.
19 martie: Putin vizitează orașul Mariupol, aflat sub controlul Rusiei.
30 martie: Reporterul Wall Street Journal, Evan Gershkovich, este arestat în Rusia sub acuzarea de spionaj.
1 aprilie: Rusia preia președinția Consiliului de Securitate al ONU.
4 aprilie: Finlanda aderă la NATO.
12 aprilie: Apare pe internet un clip video în care se presupune că soldați ruși decapitează un soldat ucrainean, luat prizonier.
15 aprilie: Polonia și Ungaria impun primele restricții pentru importul de cereale din Ucraina.
21 aprilie: Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, afirmă că Ucraina va putea deveni membru NATO după sfârșitul războiului.
13 mai: Trupa ucraineană Tvorchi urcă pe scena Eurovision. Rușii bombardează orașul Ternopil, de unde se trag membrii trupei, în același timp.
16 mai: Ungaria blochează pachetul de ajutoare militare ale UE pentru Ucraina.
6 iunie: Barajul de la Nova Kakhovka este distrus de ruși, provocând un dezastru ecologic, evacuarea a mii de oameni și zeci de decese.
8 iunie: Sursele internaționale afirmă că mult-așteptata contraofensivă a Ucrainei a început. Transferul din Rusia a 11 prizonieri de război ucraineni de etnie maghiară este efectuat, fără cunoștința guvernului ucrainean.
22 iunie: Zelenski avertizează că Rusia plănuiește un atac asupra centralei nucleare de la Zaporojie.
24 iunie: Are loc rebeliunea mercenarilor Wagner, conduși de Evgheni Prigojin, nemulțumiți de conducerea armatei ruse. Ei ocupă centrul militar din orașul Rostov-pe-Don și încep să se deplaseze spre Moscova, oprindu-se la câteva sute de kilometri de capitală înainte să se retragă. Rebelilor le este oferită opțiunea de a se alătura armatei ruse sau de a se muta în Belarus.
