NATO a adoptat la summitul din Lituania cele trei planuri regionale de apărare. Președintele Comitetului Militar al NATO, amiralul Rob Bauer, a declarat că aceste planuri se bazează pe două amenințări: Rusia și grupările teroriste.
Primul plan vizează zona Atlanticului și Europa Arctică, al doilea se referă la țările baltice și Europa Centrală și al treilea plan, în care este inclusă România, vizează zona Mării Negre și a Mării Mediterane.
Cele trei planuri se întind pe patru mii de pagini și sunt documente strict secrete.
Ele prevăd în cel mai mic detaliu, cine, cum și în cât timp intervine în caz că un stat membru aliat este atacat. De asemenea, ele prevăd ce echipamente militare sunt dislocate.
Ca măsură preventivă, odată cu adoptarea acestor planuri de apărare, NATO a decis că se impun dezvoltarea, reașezarea sau construirea de noi infrastructuri de apărare.
„De exemplu, războiul din Ucraina ne-a arătat că este important ca apărarea aeriană să fie în linie cu apărarea antirachetă”, a explicat un înalt oficial NATO pentru Europa Liberă.
De aceea, aliații au ajuns la concluzia și au decis la summitul de la Vilnius că se impune ca aliații care acum nu investesc încă măcar doi la sută din produsul lor intern brut pentru apărare, vor trebui să o facă de acum înainte.
Planurile de apărare prevăd și creșterea producției de muniție și armament.
Alianța Nord Atlantică aprobă aceste planuri ca urmare a agresiunilor Rusiei împotriva Ucrainei.
Primele planuri, de dimensiuni mai mici, au fost adoptate în 2014, după ce Rusia a anexat ilegal Peninsula Crimeea, la summitul din Țara Galilor. Atunci, a fost pentru prima dată când România a avut un plan de contingență aprobat de NATO, la zece ani de la aderarea sa.
Ce prevede planul regional de apărare din care face parte România și cât de greu s-a ajuns la consens
România face parte din cel de-al treilea plan de apărare a NATO, ce vizează sud-estul și sudul Alianței Nord Atlantice.
Astfel, în cazul în care aceste ultime zone sunt atacate, România va face echipă cu Bulgaria, Turcia, Grecia, Italia și statele membre NATO din Balcani, a explicat pentru Europa Liberă, un înalt oficial al Alianței Nord Atlantice.
În eventualitatea unui atac asupra teritoriului României, trupele din aceste țări ar fi dislocate prima dată pentru a sări în ajutorul Bucureștiului; modalitatea concretă a intervenției este secretă.
Deși discuțiile privind planurile de apărare se poartă de după summitul NATO de anul trecut, de la Madrid, nu a fost clar până luni, dacă Grecia și Turcia care au dispute istorice, vor cădea de acord pe prevederi tehnice, iar asta a dus la negocieri strânse.
S-a ajuns până acolo încât au fost dispute pe cum sunt denumite în planuri unele strâmtori, a explicat aceeași sursă pentru Europa Liberă.
Până la urmă, cele două state s-au înțeles, iar acest lucru s-a întâmplat în contextul în care SUA au transmis Turciei semnale că ar putea în sfârșit, după ani de discuții, să-i livreze avioane de luptă F-16, iar Ankara a acceptat intrarea Suediei în NATO.
Potrivit agenției de știri turce Anadolu, în preajma summitului, în numai cinci zile, secretarul de stat american Antony Blinken a vorbit la telefon de trei ori cu ministrul turc de Externe Hakan Fidan, iar duminică, președinții SUA, Joe Biden și al Turciei, Recep Tayyip Erdogan au ridicat nivelul negocierii.
Ajunsi la Vilnius, liderii celor două țări au avut o întâlnire marți seara.
Miercuri la prânz, premierul Greciei, Kyriakos Mitsotakis s-a întâlnit cu președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan.
Iar premierul Italiei, Giorgia Meloni, a discutat și ea față în față cu președintele Turciei.
Al treilea plan de apărare al NATO se întinde pe câteva sute de pagini și de asemenea este un document din care nu se poate dezvălui niciun detaliu militar.
Pentru că el prevede concret cum se va apăra România și celelalte state din zonele menționate în caz de atac - câți militari intervin și unde, de ce categorii de forțe aparțin, ce armament au.
De asemenea, planurile de apărare prevăd care este lanțul de comandă, dar și ce capabilități militare ar putea veni în sprijin, pe uscat, pe mare sau aerian.
Aici, rolul unor state cuprinse în planul al treilea de apărare poate fi vital pentru a contracara eventuale atacuri. Turcia are a doua armată din NATO ca dimensiune, iar Italia are pe teritoriul său importante baze militare navale ale NATO.
Tot în Italia se află Comandamentul forțelor comune aliate Napoli, unul din cele trei comandamente al NATO care răspund de desfășurarea misiunilor NATO. Celelalte două sunt în Olanda și Statele Unite.
În Marea Neagră, dintre cei trei aliați NATO riverani, Turcia are cea mai puternică flotă.
La finalul summitului NATO, președintele Klaus Iohannis a declarat că este pentru prima dată în istoria NATO când Marea Neagră este menționată explicit în documentul final.
„Comunicatul Final al Summitului se referă la necesitatea monitorizării și a evaluării mediului de securitate din zona Mării Negre. Totodată, menționează, la solicitarea României, eforturile aliate în regiune pentru asigurarea securității, siguranței, stabilității și a libertății de navigație”, a spus președintele Klaus Iohannis.
În timpul negocierilor de dinainte de summit, România a propus ca NATO să includă în planurile de apărare regională și noi măsuri de protecție în Marea Neagră, inclusiv pentru platformele marine.
Ce trebuie să facă România de acum încolo
Odată cuprinsă în planul regional de apărare, România trebuie să-și dezvolte capacitatea de apărare proprie dar și să se pregătească să ajute, în caz de nevoie, alți aliați cuprinși în cel de-al treilea plan regional al NATO.
De altfel, președintele Klaus Iohannis a declarat luni la Vilnius că România își dezvoltă capacitatea de apărare și știe foarte bine ce are de făcut în viitor.
„La infrastructură se lucrează peste tot, în toate bazele noastre - vorbesc în toate bazele mari, care au și relevanță pentru NATO - se lucrează, se extind, se modernizează, se îmbunătățește dotarea. Toate aceste lucruri sunt posibile fiindcă am alocat, încă din 2016 - decizia fiind din 2015 - 2% din PIB pentru Apărare, iar începând din acest an am trecut la 2,5% din PIB și așa vom rămâne, ba este, chiar este posibil să creștem în următorii ani”, a explicat șeful statului la summitul NATO.
Printre noile proiecte militare ce vor fi create în România se află o bază de instruire pentru personalul din Forțele Aeriene Române care operează aeronave F-16. În această bază, cu sprijinul altor zece state membre NATO, se vor instrui și piloți din alte țări NATO dar și ucraineni.
Totodată, baza militară de la Cincu, în care se află majoritatea militarilor străini din Grupul de Luptă al NATO în România, se dezvoltă, iar la summitul de la Vilnius, premierul Spaniei, Pedro Sanchez, a anunțat trimiterea de militari în România.
Surse oficiale NATO au precizat că este vorba despre sute de militari care vor completa grupul. De asemenea, Slovenia promite că va trimite trupe în România, în cadrul aceleiași structuri NATO, care acum are o mie de militari.
La Vilnius, ministrul român Apărării, Angel Tîlvăr, și omologul său bulgar, Todor Tagarev, au început demersurile pentru crearea unui Comandament regional al NATO de Forțe pentru Operații Speciale.
„Comandamentul regional de componentă pentru operații speciale va face parte din măsurile de consolidare a posturii de descurajare și apărare de pe flancul estic”, a explicat Ministerul Apărării Naționale.
Pe de altă parte, în perioada imediat următoare, România trebuie să decidă dacă mai așteaptă grupul francez Naval Group sau nu să spună dacă își asumă contractul pentru construirea de corvete pentru Forțele Navale.
România are, de asemenea, în lucru, o nouă Strategie Națională de Apărare.
La finalul summitului NATO, președintele Klaus Iohannis a declarat că România și-a atins țintele pe care le avea, inclusiv cu privire la felul în care apare în planul regional de apărare.
„Pentru orice amenințare de securitate care ar putea afecta România, Alianța are un răspuns pe măsură pregătit. Ne-am asigurat că există cadrul pentru creșterea grupurilor de luptă, inclusiv a celui din România, la nivel de brigadă, prin forțe de întărire, dacă situația o va impune. Totodată, vom accelera procesele legate de pre-poziționarea de echipamente”, a declarat președintele României, Klaus Iohannis.
Europa Liberă România e pe Google News. Vă puteți abona AICI.
