Ca răspuns la închierea summitului NATO de la Vilnius, Rusia a atacat Kievul în noaptea dintre 12-13 iulie. Atacurile aeriene îndreptate către Kiev au ucis o persoană, provocând incendii în capitală care au rănit alte patru.
Guvenul de la Kiev a confirmat că sistemul de apărare antiaeriană a interceptat în jur de o duzină de rachete iraniene Shahed.
Nici calea diplomatică a Moscovei nu pare mai iertătoare.
„Rezultatele summitului de la Vilnius vor fi analizate cu grijă. Ținând cont de provocările identificate pentru securitatea și interesele Rusiei, vom răspunde la momentul oportun și într-un mod potrivit, folosindu-ne toate mijloacele pe care le avem la dispoziție”, a transmis Kremlinul, adăugând că deciziile NATO ar arăta că alianța nu se poate adapta la situația geopolitică din lume.
Rușii au declarat că așa-zisele garanții pentru securitatea Ucrainei, la care s-au angajat țările G7 și la care se alătură mai multe alte țări, sunt „extrem de defectuoase și posibil foarte periculoase”. Moscova spune că aceste garanții i-ar încălca securitatea și că prelungesc războiul.
Potrivit Institutului pentru Studiul Războiului (ISW), summitul a reprezentat o înfrângere a scopurilor Rusiei de dinaintea războiului, anume prevenirea expansiunii NATO. Finlanda s-a alăturat alianței, iar Suedia mai depinde de ratificarea deciziei în Turcia, care a fost garantată de Erdogan cu o zi înaintea începerii summitului.
Declarația Moscovei vine după încheierea summitului NATO de la Vilnius, din 11-12 iulie. La summit, s-a decis ca Ucraina să se alăture NATO „când vor fi îndeplinite condițiile” dar fără a-i fi necesar un Plan de Acțiune pentru aderare. Condițiile țin de modernizarea militară, democratică și economică a țării și de încheierea războiului pe teritoriul ucrainean. Ucraina a plecat de la summit fără a primi o dată anume pentru aderare.
Președintele american Joe Biden a declarat, la sfârșitul summitului, că omologul său rus are „o sete lașă pentru pământ și putere”.
