Atacarea Portului Reni din regiunea ucraineană Odesa, în noaptea de duminică spre luni, reprezintă cea mai apropiată lovitură a Rusiei de teritoriul României, din cele 16 luni ale războiului său împotriva Ucrainei.
Portul ucrainean se află la circa 200 de metri de malul românesc al Dunării și la aproximativ zece kilometri de orașul Galați.
Atacul de la Reni trebuie pus în conexiune cu atacurile asupra Odesei, spune istoricul Cosmin Popa, cercetător la Institutul de Istorie Nicolae Iorga al Academiei Române, specializat în istoria Uniunii Sovietice și a comunismului european.
În ultimele zile, armata rusă a lansat atacuri militare asupra orașului-port Odesa și a altor facilități ucrainene de export, după ce Kremlinul s-a retras din acordul care asigura transportul în siguranță al cerealelor ucrainene, un coridor maritim negociat de ONU și Turcia.
Kievul a acuzat Rusia că, prin atacurile constante din ultimele zile, a vizat livrările de cereale și infrastructura vitală folosită până acum prin acest acord.
De asemenea, atacul Rusiei vine la câteva zile după ce Ucraina a anunțat că ia în considerare posibilitatea unui „culoar pentru cereale” prin apele teritoriale ale României și Bulgariei, după retragerea Rusiei din Inițiativa pentru cereale de la Marea Neagră.
„Toate aceste atacuri vizează distrugerea infrastructurilor portuare ucrainene, nu doar în perspectiva transportului și exportului recoltei de cereale de anul acesta, dar și din perspectiva aprovizionării Ucrainei cu produse petroliere în perspectiva iernii”, mai spune Cosmin Popa.
Efecte economice și politice directe în România și Republica Moldova
Mai mult, prin atacurile asupra Portului Reni și a regiunii Odesa, istoricul spune că „Rusia vizează dezorganizarea structurii de transport feroviar și fluvial atât în Republica Moldova, cât și în România”.
„Ei (n.r. rușii) vizează niște efecte directe, dar și efecte indirecte. Primul - dezorganizarea structurii de transport fluvial și feroviar în România, cu scopul aglomerării până la dezorganizare a porturilor românești de la gurile Dunării”, menționează expertul român.
El subliniază că dezorganizarea porturilor românești nu ar afecta doar viitoarea recoltă agricolă, ci și transportul de carburanți și de muniție și „tot ceea ce permite Ucrainei să reziste”.
„De aceea, atacurile Rusiei sunt și atacuri indirecte asupra țărilor vecine Ucrainei. Deci, din acest punct de vedere lucrurile vor continua să se înrăutățească, în absența unei reacții clare și hotărâte a Occidentului, care să-i arate lui Putin că există limite peste care nu poate trece”, argumentează istoricul.
Dar atacurile atât de apropiate de teritoriul României, țară membră NATO, vizează și efecte politice, prin dezorganizarea structurii de transport, inundarea piețelor din preajma Ucrainei cu grâne și de creștere a presiunii pe toate aceste rețele, mai spune Cosmin Popa.
„Pentru Rusia, în privința sprijinului de care se bucură Ucraina în Occident, România este o verigă slabă (...) în condițiile în care propaganda rusă, inclusiv în România, este extrem de activă, atât prin politicieni, cât și printr-o serie de vectori mai mult sau mai puțin evidenți, dar ea este foarte activă”, argumentează istoricul.
Reacții politice din România
Președintele Klaus Iohannis a reacționat luni, la orele prânzului, cu privire la atacul rusesc în Ucraina, extrem de aproape de teritoriul României.
„Condamn cu fermitate recentele atacuri rusești împotriva infrastructurii civile ucrainene de pe Dunăre, foarte aproape de România. Această escaladare recentă prezintă riscuri grave pentru securitatea în Marea Negră. De asemenea, afectează în continuare tranzitul de cereale din Ucraina și, prin urmare, securitatea alimentară globală”, spune președintele României, într-un mesaj pe Twitter.
La scurt timp a venit reacția premierului român Marcel Ciolacu, tot de condamnare a atacurilor „intensificate după decizia unilaterală a Federației Ruse de a-și suspenda participarea la Inițiativa privind Cerealele la Marea Neagră”.
„Facem apel la Federația Rusă să înceteze atacurile aeriene asupra infrastructurii portuare ucrainene”, spune prim-ministrul României, făcând referire atât la atacurile infrastructurii critice din Ucraina, cât și la atacurile asupra obiectivelor civile din regiunea Odesa.
Fotogalerie | Cum arată Odesa după bombardamentele rusești. Catedrala ortodoxă a fost distrusă parțial
„Țintirea obiectivelor de infrastructură portuară reprezintă încă o dovadă a intenției Federației Ruse de a submina exporturile de cereale ucrainene către piețele globale, deteriorând grav securitatea alimentară mondială și punând astfel în pericol numeroase persoane”, mai spune Ciolacu, conform unui comunicat de presă al Guvernului.
Premierul Ciolacu: România va continua să sprijine Ucraina în privința exportului de cereale
Premierul român mai spune că „deteriorarea securității alimentare la nivel global reprezintă una dintre multiplele consecințele ale războiului de agresiune declanșat de Federația Rusă împotriva Ucrainei”.
În plus, Marcel Ciolacu spune că „România va continua să sprijine Ucraina în vederea identificării de soluții practice pentru continuarea exporturilor de cereale suplimentare către piețele globale”.
Ulterior, Ministerul Apărării a transmis că „din evaluările structurilor cu responsabilități ale Ministerului Apărării Naționale, nu rezultă, la acest moment, posibilitatea unor amenințări militare directe la adresa teritoriului național sau apelor teritoriale ale României”.
„Armata României continuă implementarea măsurilor de vigilență întărită în spațiul național terestru, maritim și aerian și a celor de consolidare a posturii de apărare și descurajare pe flancul estic, stabilite conform planurilor naționale și aliate”, a mai transmis MApN.
Contactat înainte ca aceste reacții de la București să apară în spațiul public, istoricul Cosmin Popa a declarat că „lucrurile se impun de la sine”.
„Un eventual succes al Rusiei privind dezorganizarea sistemului de transport fluvial și feroviar din țările vecine Ucrainei, și aici mă refer în primul rând la Moldova și România, nu este o chestiune care să pună în pericol doar aprovizionarea Ucrainei, este o chestiune care să pună în pericol aprovizionarea și lanțurile logistice din România și din Republica Moldova, iar acesta este un atac direct”, spune el.
Cosmin Popa consideră că efectele care vizează România în mod direct trebuie contabilizate, deoarece o destabilizare a transporturilor fluviale și feroviare ar avea „un efect de contagiune și asupra transporturilor rutiere”.
„Din punctul ăsta de vedere cred că lucrurile sunt foarte clare. Acum, dacă un guvern sau altul preferă să se facă că nu vede efectele imediate ale acestor atacuri e deja o altă discuție”, menționează expertul.
În ceea ce privește atacarea Portului Reni cu drone, nu cu rachete, expertul afirmă că ar putea fi mai degrabă „o opțiune practică și tehnică a rușilor”.
„Atunci când au fost nevoiți să folosească rachete pentru a lovi ținte, ca urmare a îndepărtării față de bazele de pornire, au folosit rachete, chiar dacă ele au trecut în apropiere de spațiul aerian românesc și prin spațiul aerian moldovenesc”, exemplifică el.
„Asta este exact ceea ce face Putin, testează limitele, testează răbdarea aliaților NATO, în speranța că absența unei poziții comune foarte ferme va duce la distrugerea unității pentru susținerea Ucrainei”, concluzionează Cosmin Popa.
La rândul său, expertul în securitate militară Hari Bucur-Marcu nu pune accent pe faptul că Rusia a preferat dronele și subliniază că „în momentul de față, la Moscova, nu există o viziune despre cum o să urmeze războiul mai departe și cum o să se încheie”.
„Ca urmare, asemenea lovituri, de exemplu lovirea Odesei și atacarea unor obiective civile, nu sunt acțiuni care să preceadă un alt plan sau pentru dezvoltarea unui plan. Sunt pur și simplu acțiuni de anihilare a civilizației ucrainiene”, spune fostul șef al Serviciului Strategii de Apărare din Statul Major General.
Analistul mai spune că, în lipsa altei strategii mai mari cu privire la cursul războiului, Rusia recurge la o tactică deja cunoscută, de tipul „băgați spaima în ei, distrugeți, omorâți, faceți ceva acolo ca să fie atât de speriați încât să se predea”.
„Până la urmă, am văzut vineri, Putin a avut o discuție cu membrii Consiliului de Securitate în care tema războiului a fost doar partea propagandistică. De genul «vedeți că Vestul nu mai are răbdare, o să abandoneze Ucraina. Așa că noi trebuie să continuăm și să facem ce făceam și până acum, ca până la urmă noi să avem victoria». Dar mai mult de atât nu sunt în stare.”
Hari Bucur Marcu amintește și declarația președintelui rus cu privire la Polonia, despre care acesta din urmă a susținut că și-ar dori anexarea unei părți din vestul Ucrainei.
„Pentru mine, acestea sunt toate semne că ei n-au niciun fel de viziune, de gândire militară, de strategie. Deci o lovitură ca asta nu-mi spune nimic. Nu e ca și când așteptam semnalul ăsta ca să-mi dau seama că de acum înainte lucrurile o să evolueze în felul ăsta sau celălalt”, exemplifică expertul.
„Realitatea este că, din toate semnele pe care le văd, la Moscova nu au absolut niciun fel de viziune cum va evolua războiul”, concluzionează el.
