Oficialii austrieci își mențin poziția că granițele externe ale UE sunt slab protejate și că nu vor fi de acord cu accesul României la spațiul Schengen.
Executivul de la Viena își va păstra votul negativ în privința aderării României la Schengen. Motivul ar fi că 70% din migranții reținuți în Austria nu ar fi fost supuși unor controale vamale în alte state.
Poziționarea Austriei vine în ciuda faptului că oficialii de la Viena au pierdut bună parte din încrederea partenerilor europeni.
526 de eurodeputați au votat, la începutul lunii iulie, pentru aderarea României și Bulgariei la Schengen, iar Spania a declarat că este una dintre prioritățile sale la șefia Consiliului European, care se va termina la finalul lui 2023.
Partidul ÖVP, condus de cancelarul Karl Nehammer devine tot mai izolat în Europa, pe acest fond. Rezoluția cere intervenția justiției europene împotriva dreptului de veto al Austriei și, totodată, să calculeze pierderile economice pe care le suferă cele după state pe fondul neacceptării în spațiul Schengen.
Conform taz.de, chiar și președintele Austriei, Alexander Van der Bellen, a susținut la finalul lunii decembrie că regretă decizia guvernului.
Există mai multe voci de la Bruxelles care spun că susținerile Vienei - combaterea migrației ilegale - nu reprezintă criterii clar definite pentru aderarea la Schengen.
Parlamentului European a votat rezoluția după ce fostul ministru al Energiei, Răzvan Nicolaescu, în prezent președinte al Asociației pentru Energie Curată şi Combaterea Schimbărilor Climatice (AECCSC) a sesizat forul legislativ.
El a susținut că România trebuie să primească despăgubiri de aproximativ 200 de milioane de euro pe lună pentru prejudiciul adus economiei.
