Linkuri accesibilitate

Pensiile speciale, o reformă amânată încă un cincinal


Legea privind pensiile speciale are șanse mari să cadă la Curtea Constituțională. Indiferent însă de rezultat, legile care vizează pensiile produc reforme doar de fațadă. (Desen de Dan Perjovschi)
Legea privind pensiile speciale are șanse mari să cadă la Curtea Constituțională. Indiferent însă de rezultat, legile care vizează pensiile produc reforme doar de fațadă. (Desen de Dan Perjovschi)

Trâmbițata reformă a pensiilor speciale începe în forță cu o amânare de 5 ani și cu impact bugetar zero. Lista privilegiaților care vor putea cumula salariul cu pensia s-a lungit și ea. Rămâne de văzut dacă Comisia Europeană va fi de acord cu aceste prevederi.

După greva magistraților care au amenințat cu blocarea completă a instanțelor în cazul în care nu se revine asupra creșterii vârstei de pensionare, partidele din coaliția de guvernare, PSD și PNL, au introdus pe ultima sută de metri câteva amendamente care amână aplicarea legii cu cinci ani.

Practic, până în 2028 magistrații vor ieși la pensie pe actualele prevederi ale legi.

Astfel, judecătorii și procurorii se pot pensiona, indiferent de vârstă, dacă au 25 de ani vechime și vor lua o pensie calculată la 80% din salariul brut și sporurile din ultima lună de activitate.

Argumentul folosit este posibila „depopulare a sistemului public prin ieșirea la pensie a unui număr foarte mare de angajați”.

Cătălin Predoiu, ministru de Interne și fost ministru al Justiției, justifică legea pensiilor speciale votată miercuri în Parlament și care prevede intrarea în vigoare etapizată a unor măsuri prin încercarea de „a nu bulversa sisteme” esențiale precum cele de securitate publică sau juridic.

”Anumite măsuri au fost etapizate pentru a nu bulversa sistemele de care vorbeam. Sunt foarte mulți beneficiari ai pensiilor de serviciu care ar putea oricând să plece la pensie și care ar destabiliza funcționarea unor sisteme vitale. Le fel cu magistrații, polițiștii, militarii”.

„Am încercat să introducem cât mai multă echitate”, a punctat Predoiu.

Cu 209 voturi „pentru”, 27 „împotrivă” şi 17 abţineri, legea pensiilor speciale a trecut de Camera Deputaților în forma ameliorată pe ultima sută de metri de parlamentarii Puterii și va merge la promulgare la președintele Klaus Iohannis. Asta dacă nu va interveni o contestare la Curtea Constituțională.

Principalele modificări

Magistrați

  • Până în 2028, judecătorii, procurorii, judecătorii de la CCR și magistrații – asistenți de la Curtea Supremă se pot pensiona la 50 de ani dacă au cel puțin 25 de ani vechime exclusiv în aceste funcții.
  • Vârsta de pensionare va crește etapizat la 60 de ani până în 2035. Magistrații vor avea cea mai scăzută vârstă de pensionare, raportată la cea standard, dintre toate categoriile care beneficiază de pensii speciale.
  • Vechimea minimă în funcția de judecător, procuror etc. urcă la 25 de ani, comparativ cu 20 în prezent, abia din 2029.
  • Pentru baza de calcul se vor lua în calcul 80% din veniturile din toți cei 25 de ani în funcție abia în anul 2043, adică peste două decenii.
  • Pensiile în plată ale magistraților vor fi recalculate, dar recalcularea se va face la veniturile nete și nu la cele brute.
  • Pensiile speciale mai mari de 4000 de lei ( inclusive cele în plată) se vor impozita cu 15% și nu cu 30% așa cum a fost initial.
  • Este interzis cumulul pensie -salariu. Magistrații vor trebui să opteze între pensia specială și alte venituri obținute în cazul în care se reangajează în magistratură.
  • Personalul auxiliar din instanțe și parchete se va pensiona (etapizat) la 65 de ani până în 2043.
  • Până în 2028, la calculul vechimii de 25 de ani sunt încă acceptate perioadele din funcțiile de judecător financiar, procuror financiar sau consilier de conturi la secția jurisdicțională a Curții de Conturi, avocat, notar, personal de specialitate juridică în fostele arbitraje de stat, grefier cu studii superioare juridice, consilier juridic sau jurisconsult.

Militari

  • Pensionarea standard la 65 de ani va fi aplicată peste 12 ani.
  • Vârsta standard de pensionare de 60 de ani va fi aplicată din 2030.
  • Baza de calcul folosită pentru pensiile militare de stat este media soldelor/salariilor lunare brute din ultimele 12 luni până în iulie 2024.
  • Peste 20 ani, adică în 2043, baza de calcul va fi vechimea de 25 de ani, deși pentru restul salariaților stagiul minim de cotizare este de 35 de ani.

CSM, tot nemulțumit

Deși magistrații au obținut concesii importante în raport cu alți beneficiari de pensii speciale, în principal amânarea cu 5 ani a majorării vârstei de pensionare și menținearea cuantumului de 80% din venituri pentru calculul pensiei, Consiliul Superior al Magistraturii rămâne nemulțumit și protestează față de legea adoptată miercuri la Senat și Camera Deputaților.

Într-un comunicat de presă, CSM își exprimă „dezacordul față de maniera în care Parlamentul României a înţeles să se raporteze la autoritatea judecătorească, prin adoptarea de măsuri cu consecințe iremediabile asupra independenței justiției şi statutului magistratului”.

Proiectul de lege adoptat astăzi are o formă total diferită de cea avizată favorabil cu observații de CSM și introduce noi condiții care nu au fost supuse dezbaterilor.

„Proiectul de lege transmis inițial și adoptat de prima cameră sesizată – Senatul României, nu prevedea nicio condiție de vârstă pentru pensionare, ci doar reglementa vechimea minimă în profesie”, susține CSM.

Judecătorii Curții Supreme au fost convocați joi în Adunarea Generală să sesizeze CCR pe legea pensiilor speciale și pe interdicția cumulului pensiei cu salariul.

Convocarea a fost făcută de Corina Corbu, președinta Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Interdicția cumulului pensie-salariu îi ocolește pe privilegiați

Deputații au votat, miercuri, proiectul privind interzicerea cumulului pensiei cu salariul, dar pe lista excepțiilor au apărut noi categorii: Academia Română, șefii BNR, parlamentarii, ANRE, ASF și ANCOM.

Amendamentul depus de parlamentarii PSD și PNL prevede că ”persoanele care exercită un mandat în cadrul autorităților administrative autonome aflate sub control parlamentar și care se finanțează integral din venituri proprii generate ca urmare a desfășurării de activități și operațiuni specifice pot cumula pensia cu veniturile astfel realizate până la finalizarea mandatului în exercițiu la data intrării în vigoare a prezentei legi”.

Lista excepților:

  • parlamentari
  • membrii Academiei Române
  • conducerea BNR, ANRE, ASF și ANCOM
  • personalul didactic
  • personalul de îngrijire angajat de primărie
  • persoanele care sunt beneficiare de pensii de urmaș sau de invaliditate grad 3
  • personalul medico-sanitar din spitale, aziluri de bătrâni
  • asistenți personali ai persoanelor cu handicap
  • asistenți maternali
  • persoanele care ocupă funcții clericale sau au ocupații artistice

Marcel Ciolacu a venit cu o explicație privind adăugarea de noi instituții. „Există nişte oameni aleşi de Parlament în anumite mandate. Dacă vrem să decapităm astăzi BNR şi toate instituţiile din subordinea Parlamentului pentru că aşa avem noi chef şi să luăm un drept unor oameni, greşim fundamental. Cred că rostul nostru e să aducem echilibru şi respect“.

Premierul a adăugat că astfel se evită plecarea unor oameni înainte de terminarea mandatului.

Mandatul lui Isărescu și al celorlalți va expira în vara lui 2024.

Ce venituri încasează Isărescu și Ciucă din cumulul pensie-salariu

Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a încasat venituri de la stat, în 2021, de peste 1.2 milioane de lei.( declarație de avere)

  • 960.752 de lei – guvernator BNR
  • 30.612 lei – membru al Academiei Române
  • 224.700 de lei – pensie

Fostul premier Nicolae Ciucă a încasat în total 381.119 lei în anul 2021 ( declarație de avere)

  • 214.990 de lei - pensie de serviciu
  • 148.446 lei- ministru al apărării
  • 17.683- secretariat general al guvernului


În marș spre Curtea Constituțională

Toate cele trei legi referitoare la pensii- eliminarea pensiilor parlamentarilor, pensiile speciale și interzicerea cumulului pensie-salariu- se îndreaptă în marș spre Curtea Constituțională și au șanse mari să primească un verdict de neconstituționalitate.

La pensiile speciale ar putea exista două probleme de neconstituționalitate- recalcularea pensiilor în plată ale magistraților și impozitarea cu 15% peste plafonul de 4000 de lei.

CCR s-a pronunțat deja în aceste spețe, spunând că este neconstituțională scăderea pensiilor aflate în plată, indiferent de modalitatea prin care se face asta.

În decembrie 2020, CCR spunea că proiectul de lege care prevedea impozitarea cu 85% a pensiilor speciale peste 7.000 de lei și cu 10% a celor între 2000 și 7000 de lei este neconstituțional în ansamblu. Proiectul prevedea impozitarea tuturor pensiilor, fiind incluși și magistrații, polițiștii, militarii, diplomații etc.

În motivare, judecătorii CCR au apreciat că doar pensiile de serviciu ale magistraților sunt garantate, nu și celelalte.

În plus, fostul judecător la CCR, Augustin Zegrean, invocă și faptul că legea pensiilor speciale nu poate intra în vigoare „pe articole, pe ani”. „Legea nu poate să intre în vigoare pe rând, fiecare articol când vrea el”.

În privința eliminării pensiilor parlamentarilor, Curtea Constituțională a decis încă din 2022 că este neconstituțională.

La legea privind interzicerea cumului pensiei cu salariul argumentul de neconstituționalitate constă în faptul că introduce discriminări prin excepțiile prevăzute în lege, spune pentru Europa Liberă o sursă din magistratură.

XS
SM
MD
LG