Locuitorii din sudul României au fost treziți, miercuri, în toiul nopții, de exploziile care aveau loc la câțiva kilometri distanță, dincolo de graniță, pe teritoriul ucrainean.
Portul de la Dunăre Ismail a fost atacat miercuri, la câteva ore după miezul nopții, pentru a doua oară în ultima săptămână.
Patru dintre navele care se aflau în portul ucrainean în momentul atacului erau românești, iar câteva drone au explodat extrem de aproape de un șlep.
Deflagrațiile au fost atât de puternice încât au fost văzute și auzite și de locuitorii din România.
Europa Liberă a vorbit cu doi dintre martorii care au urmărit și filmat momente ale atacului de miercuri dimineață. Unul dintre ei a urmărit îngrozit cum încărcăturile erau detonate la câteva sute de metri de nava sa.
Este vorba de căpitanul Georgian Florea (26 de ani), aflat la benzile de încărcare de cereale din portul Ismail.
Conform acestuia, totul s-a petrecut între ora 2:00 și 4:20 dimineața, când în radă erau peste 40 de nave.
„În jur de ora 2:00 s-a auzit prima dronă. În stânga noastră, la 200 de metri, este o rafinărie, a căzut direct pe ea. La două minute a apărut și a doua dronă, a căzut cam la 100 de metri de benzile noastre de încărcare”, a declarat pentru Europa Liberă căpitanul Florea.
Speriați, marinarii au strâns parâmele și au părăsit pontonul refugiindu-se în apele teritoriale românești.
„În urma noastră a venit și a treia, aproape de benzile de încărcare. Ne-am dat pe malul românesc, am fost în siguranță acolo, apoi au început să bombardeze la km 91, chiar în centrul portului Ismail”, susține martorul. Conform acestuia, au fost aproximativ 15 drone implicate în atac.
„Ascultam muzică, am auzit bombele prin căști”
Atacul a fost atât de puternic încât a putut fi văzut și auzit din Tulcea/România, la 15 km distanță.
Unul dintre cei care l-au urmărit este Ștefan Graciov (19 ani), localnic din orașul de la malul Dunării.
„Stăteam pur și simplu liniștit în pat și-am început să aud prin căștile cu muzică bombe și cutremurături ale ușilor”, spune acesta.
Tânărul s-a urcat pe casă și a filmat explozia, postând ulterior imaginile pe rețelele sociale.
„Pe filmări nu se poate vedea, dar cu ochiul liber se vedeau și dronele și mult mai multe detalii care nu au fost surprinse pe cameră”, a povestit pentru Europa Liberă tânărul Graciov.
Efectele noului atac
Printre cele patru nave românești aflate în zonă era și o pilotină a Administrației Fluviale a Dunării de Jos.
Conform unor informații transmise de reprezentanți ai Ministerului Transporturilor, atacul de miercuri dimineață nu s-a soldat cu victime. Au fost avariate doar clădiri portuare administrative din Ismail, inclusiv o dană cu combustibil.
Spre deosebire de incidentul de săptămâna trecută, când navele au contactat pentru sprijin cea mai apropiată căpitănie, acest lucru nu s-a mai întâmplat.
„Activitatea s-a desfășurat normal, nu am avut nicio solicitare”, a transmis pentru Europa Liberă Petrică Rade, căpitan port superior la Căpitănia Tulcea.
Noul incident a lovit însă direct în prețul grâului. Pe bursa de la Chicago, acesta a crescut cu 4% în urma atacului.
Conform Reuters, comercianții sunt din nou îngrijorați că ar putea fi afectată aprovizionarea globală în cazul scoaterii de pe piață a Ucrainei, unul dintre cei mai mari exportatori mondiali.
„Ne gândim la ce e mai rău”
În ceea ce-i privește marinarii români, persită un sentiment de nesiguranță.
„Nu vor să mai vină aici vreodată, fiecare se gândește la familie [...] Ne gândim la ce e mai rău; încet – încet se apropie și de România, ne gândim ce să facem pe viitor, dacă suntem în prima linie”, a transmis pentru Europa Liberă căpitanul Georgian Florea, martor la atac.
Reacția sa și a colegilor este una similară cu cea a multor navigatori români, care au anunțat că nu vor să mai facă curse în porturi ucrainene, în lipsa unor garanții de securitate.
Într-un comunicat de presă de miercuri, Ministerul Apărării din România condamnă agresiunea rusă în Ucraina și spune că „nu au fost identificate amenințări militare directe la adresa teritoriului național sau apelor teritoriale ale României.”
