Potrivit site-ului de știri independent Agentstvo, firmele lui Prigojin au semnat cu precădere contracte pentru catering în școli și spitale în orașele din jurul Moscovei - afacerea principală a lui Prigojin înainte să se concentreze pe activități militare.
Înainte să devină faimos pentru campania din Ucraina, Prigojin era cunoscut drept „bucătarul lui Putin”.
Contractele militare nu sunt publicate de statul rus, însă susținerea financiară a firmelor care oferă mese elevilor ruși ar putea indica susținerea continuă a Kremlinului față de activitățile mercenarilor în Africa.
Însuși Prigojin a recunoscut transmiterea astfel deghizată a sumelor destinate Wagner, într-o scrisoare către Ministrul Apărării Serghei Șoigu, publicată de serviciul de presă Wagner pe 10 iunie.
Între 2014 și 2022, firmele asociate cu Prigojin au semnat contracte de peste 4,5 miliarde de euro cu guvernul rus.
Pe 24 iunie, mercenarii Wagner au început o revoltă ce urma să dureze doar 24 de ore, timp în care au ocupat sediul militar din orașul Rostov-pe-Don și au început să se deplaseze spre Moscova, oprindu-se la doar câteva sute de kilometri de capitală. Rebeliunea nu a fost o încercare de lovitură de stat, ci a fost îndreptată împotriva liderilor Ministerului Apărării, de care mercenarii erau nemulțumiți.
Prigojin, liderul mercenarilor Wagner, a căzut de acord să oprească rebeliunea după ce negocierile cu Putin au fost mediate de președintele Belarusului, Aleksandr Lukașenko. Opțiunile oferite mercenarilor au fost să se mute în Belarus fără a mai lupta în Ucraina, să se alăture armatei ruse, sau să se întoarcă acasă. Majoritatea au ales să se mute în Belarus.
Statutul lui Prigojin este neclar de atunci: s-a vehiculat că ar fi fost omorât, ori a fost văzut în Belarus, dar există dovezi că a participat la întâlniri de stat cu lideri africani la Moscova.
