Inițiatorul pețiției online, directorul artistic al Teatrului Municipal Miercurea Ciuc, Vladimir Anton, dar și actori precum Oana Pellea, Rodica Lazăr și Andrei Bibire, angajați ai unor instituții culturale și alte mii de oameni avertizează că instituțiile de cultură din orașele mici și mijlocii riscă să intre în colaps.
Este doar cea mai recentă inițiativă de acest gen declanșată de posibilele intenții ale guvernului. Recent, peste 1.150 de ONG-uri au cerut Guvernului să renunțe la suprataxarea care le vizează activitatea și le lasă fără finanțare, iar luni, într-un alt registru, al categoriilor sociale considerate privilegiate în privința salariilor și pensiilor, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a respins direct orice posibilitate de aplicare a măsurilor în sistemul judiciar.
Ministrul Finanțelor Publice, Marcel Boloș, a anunțat săptămâna trecută că printre măsurile de economisire se află și comasarea unor instituții publice.
Acestea mai pot funcționa de la 1 ianuarie 2024, doar dacă au:
- peste 50 de posturi aprobate și efectiv ocupate și
- activitățile desfășurate nu se suprapun peste sau sunt similare cu alte activități desfășurate de alte instituții publice.
Inițiatorii petiției denumite „Opriți distrugerea culturii” scriu într-un memoriu trimis vineri, 4 august, cabinetului premierului Marcel Ciolacu, că „majoritatea teatrelor de copii și tineret la nivel național au sub 50 de angajați și au o activitate (…) similară cu teatrele dramatice din oraș aparținând de multe ori de același finanțator. (…) Pierderea statutului juridic al tuturor acestor teatre înseamnă concret desființarea unei treimi din instituțiile de cultură la nivel național”, mai precizează petiția online.
Guvernul nu își asumă proiectul ordonanței de urgență invocate de inițiatorii acesteia.
Surse din Executiv au declarat însă pentru Europa Liberă că mai mulți directori de teatre s-au plâns inclusiv la Ministerul Culturii, iar această instituție a trimis, luni, mai multe amendamente Ministerului de Finanțe, cu scopul de a nu afecta dramatic micile teatre sau biblioteci.
Doar ponderea salariilor din bugetul unui teatru e în medie de 80%. Înjumătățirea efectivă a bugetului înseamnă faliment.Vladimir Anton
Guvernul ar vrea ca cel puțin anumite servicii, precum contabilitatea, din mai multe instituții culturale din teritoriu să fie comasate. În plus, Executivul urmărește și descentralizarea activităților culturale, însă oamenii din domeniu se tem că ar putea ajunge la mâna unor primari pentru care propaganda politică ar putea fi un act de cultură.
Afectate de măsurile de reducere a cheltuielilor publice ar fi aproape 2.000 de instituții culturale, între care aproape jumătate muzee, restul fiind teatre, biblioteci și 15 filarmonici.
Alte măsuri de care se tem directorii de teatre din orașele mici și mijlocii, cei ai bibliotecilor și muzeelor care au sub 50 de angajați, sunt cele care prevăd reducerea cheltuielilor cu cel puțin 15%, dar și a numărului de angajați cu cel puțin 15%.
Inițiatorul petiției online „Opriți distrugerea culturii”, Vladimir Anton, explică ce ar însemna pentru micile teatre, inclusiv cele care prezintă spectacole dedicate minorităților, ca de la 1 ianuarie 2024, primăriile să aloce doar 7,5% din budget pentru capitolului Cultură, Recreere, Religie și Sport, așa cum ar prevedea draftul de urgență citat.
„Reducerea sub 7,5% a capitolului bugetar 67 (n.r. capitolul Cultură, Recreere, Religie și Sport) înseamnă concret, reducerea bugetului majorității teatrelor din provincie cu 50%. Doar ponderea salariilor din bugetul unui teatru e în medie de 80%. Înjumătățirea efectivă a bugetului înseamnă faliment”, explică directorul Teatrului Municipal Miercurea Ciuc.
În petiție se mai arată că, potrivit legilor în vigoare, în România, accesul la cultură este garantat. Această obligație a statului este prevăzută inclusiv în Constituție.
Unul dintre autorii memoriului în care zeci de directori de teatre cer Guvernului să nu aplice restricțiile bugetare instituțiilor de cultură este președintele UNITER - Uniunea Teatrală din România, Dragoș Buhagiar.
El spune pentru Europa Liberă că speră ca Executivul să înțeleagă că „investiția în Cultură este una în viitor și în sănătatea oamenilor, iar ea se vede peste ani”.
Președintele UNITER adaugă că deocamdată, nu a e clar care va fi magnitudinea efectelor pe care le va produce în domeniul cultural ordonanța de reducere a cheltuielilor publice. „Depinde și cum înțeleg oamenii din teritoriu să aplice actul normativ”, explică scenograful Dragoș Buhagiar.
Și actrița Oana Pelea a reacționat luni, pe contul său de Facebook, după apariția petiției online.
Ea face un apel către spectatorii, cititorii și colegii săi: „E nevoie de noi toți, actori, regizori, scenografi, directori de teatru, cronicari, corp tehnic si administrativ, de toți lucrătorii din domeniul teatral, din domeniul cultural. (…) Acest proiect de ordonanța de urgenta este o catastrofă pentru cultura română! Dacă doriți să ne mai vedeți pe scenă…Va rog semnați si distribuiți!”
Contactată de Europa Liberă, Cristina Modreanu, critic de teatru și președinta Asociației Române pentru Promovarea Artelor Spectacolului, spune că planul de a reducere a cheltuielilor inclusiv în instituțiile culturale nu se bazează pe „o cercetare serioasă a situației de fapt”.
Dintre toate încercările din ultimii 20 de ani de a micșora instituțiile culturale aceasta „se arată cea mai arbitrară, cea mai puțin explicată”, mai spune Cristina Modreanu.
„Sunt măsuri similare cu cele luate în anii '80, de Nicolae Ceaușescu pentru autofinanțarea instituțiilor de cultură, numai că atunci, Romania era în criză economică gravă, iar azi ne lăudam că suntem în creștere economică”, mai spune criticul de teatru Cristina Modreanu pentru Europa Liberă.
Ordonanța privind reducerea cheltuielilor bugetare ar putea intra pe ordinea de zi în ședința de guvern de joi, însă doar pentru a fi studiată în primă lectură. Ea ar urma să fie aprobată pe 17 august.
Europa Liberă România e pe Google News. Vă puteți abona AICI.
