„Voi începe această resetare nu prin strategii şi teorii, ci prin măsuri concrete aplicate în teren, de la bază, din stradă, acolo unde cetăţeanul trebuie să fie protejat. O voi începe din judeţul Constanţa şi o voi extinde treptat în toată ţara”, mai spus Cătălin Predoiu, potrivit News.ro.
E un județ, care, alături de Bucureşti, reprezintă - în opinia oficialului - „una dintre cele mai dificile comunităţi din punct de vedere al aplicării legii şi al provocărilor implicate de fenomenul criminologic”.
„Găsim în judeţul Constanţa toate formele de criminalitate: criminalitate în gulere albe, evaziune fiscală, contrabandă, trafic de persoane, droguri, arme, crimă organizată. (...) Cert este că la momentul la care vorbim, în Constanţa, bătălia cu criminalitatea a fost pierdută în ultimii cinci, zece ani”, a completat Predoiu.
Prin urmare, ministrul de Interne, Cătălin Predoiu, promite „resetarea” Poliției Române după eșecul din cazul 2 Mai. Nevoia unei schimbări reiese fără dubii din datele despre lipsa de încredere a românilor în poliție, însă lucrurile s-ar putea complica dacă eventuala reformă va zgudui scaune sau interese.
Și nu, nu societatea trebuie convinsă de ministrul Cătălin Predoiu că Poliția Română are nevoie de o schimbare majoră.
Sondajele de opinie recente arată că unul din doi români nu are încredere în Poliție, iar scandalurile publice în care a fost implicată Poliția în ultimii ani au știrbit și mai mult imaginea și așa șifonată a polițistului român.
O „resetare” a sistemului, în sensul unei reforme profunde, așa cum promite ministrul Predoiu, va fi imposibilă însă dacă va întâmpina opoziția politicienilor sau a persoanelor influente din sistem - care au fost dintotdeauna reticente la schimbare, spun experți în politici publice și polițiști, pentru Europa Liberă.
Cătălin Predoiu nu este primul ministru de Interne care vorbește despre schimbări sistemice în Poliția Română, o instituție care a dezamăgit populația de nenumărate ori în ultimii ani.
Iar după fiecare astfel de scandal, fie că a fost „cazul Caracal”, când polițiștii au eșuat să salveze o adolescentă să fie violată și ucisă, fie că a fost celebra întâlnire dintre șeful Poliției Liviu Vasilescu și liderului unui clan interlop din București, miniștrii în funcție au propus reforme.
E pentru prima dată, însă, când printre promisiuni se numără desființarea de facto a instituției inspectoratului de poliție, care este o prelungire în fiecare județ a structurii naționale a Poliției Române.
„În opinia mea, se impune o resetare completă a întregului aparat de aplicare a legii din structurile MAI dar și a structurii Ministerul Afacerilor Interne ca atare”, a spus ministrul de Interne, Cătălin Predoiu, înainte de a menționa că, în județul Constanța - unde un tânăr sub influența drogurilor a fost lăsat de Poliție să se urce la volan și a produs un accident mortal - „lupta cu infracționalitatea a fost pierdută”.
„Desființez inspectoratul”, a promis Predoiu, care a spus că până pe 15 octombrie va adopta prin ordin de ministru o nouă organigramă în județul Constanța, după ce se va consulta „cu cei mai buni specialiști de care dispunem în țară”, dar și cu experți străini, din țările partenere ale României.
Ulterior, „modelul Constanța” ar putea fi pus în practică în toate celelalte județe din țară, a mai promis fostul ministru al Justiției, în prezent la Interne.
La Constanța, șeful Poliției a demisionat luni după ce corpul de control al ministrului a constatat nereguli privind intervenția polițiștilor în cazul de la 2 Mai, unde un tânăr sub influența drogurilor a fost lăsat să plece din secția de poliție și să se urce la volan. Ulterior, a ucis doi tineri.
În locul inspectorului șef Adrian Glugă a fost numită Mădălina Vlangăr, director la Centrul de Cooperare Polițienească Internațională.
De ce Constanța?
În ultimul deceniu, scandalurile s-au ținut lanț în Constanța.
De la încăierări pe stradă între clanuri și bătăi generalizate între turiști în restaurante, până suspiciuni de trafic de droguri sau cazuri notorii de corupție.
Portul Constanța este o altă vulnerabilitate majoră pentru autorități. Fără scanere pentru verificarea containerelor care tranzitează portul, Constanța este locul de intrare pentru produse contrafăcute, țigări, droguri sau deșeuri trimise aici din toată lumea.
Factorul politic a influențat decisiv lupta cu criminalitatea organizată de la Constanța de care vorbea Predoiu.
Radu Mazăre, fostul primar al Constanței, cel care ținea ședințele de consiliu local pe plajă, este condamnat definitiv la nouă ani închisoare pentru fapte de corupție. A fost primar al Constanței timp de 12 ani.
La fel, fostul președinte al Consiliului Județean, Nicușor Constantinescu, execută o pedeapsă de 10 ani închisoare pentru devalizarea patrimoniului instituției pe care a condus-o 12 ani.
(Virgil Burlă)
Care ar putea fi piedicile
Orice schimbare majoră de sistem înseamnă consens politic, iar politicienii de la putere din ultimii 30 de ani, indiferent de partid, nu au fost niciodată cu adevărat dispuși să permită Poliției să funcționeze independent; să fie imună la telefoanele unuia sau altuia venite de la partid.
Politologul Cristian Pîrvulescu spune că marea provocare a Poliției Române, la trei decenii de la căderea comunismului, rămâne debarasarea de vechea „miliție” – cum era denumită instituția în perioada de dinainte de ‘89.
Și nu e vorba doar de o desprinde simbolică, ci de îngroparea unei mentalități care guvernează și azi unele inspectorate: partidul controlează Poliția.
Polițistul Vitalie Josanu, liderul sindicatului de poliție „Diamantul”, vorbește și el, într-un dialog cu Europa Liberă, despre factorul politic care controlează inspectoratele județene, dar punctează că acest lucru se întâmplă prin intermediul șefilor din Poliție dispuși să răspundă la comenzi politice.
Ce vor face politicienii ?
În declarația sa, ministrul Cătălin Predoiu a enumerat „complicitățile politice istorice” și „clemența justiției” drept cauze pentru pierderea „luptei cu infracționalitatea”, cel puțin în județul Constanța.
Politologul Cristian Pîrvulescu spune pentru Europa Liberă că propunerea ministrului Predoiu este „o operațiune curajoasă”, însă rămâne de văzut dacă acesta va avea sprijin politic - mai ales dinspre PSD, partenerul de guvernare al formațiunii din care provine Predoiu, PNL.
„Astăzi nu avem partide naționale, avem grupări de interese locale, confederații de aleși locali fără ideologie, interesați doar să aibă acces la resurse publice și să aibă protecție. Ăsta este motivul pentru care rezistențele vor fi foarte importante în sistem”, explică profesorul Pîrvulescu.
El punctează că o posibilă opoziție la schimbare ar putea veni și dinspre PNL, mai ales din zona primarilor proveniți de la fostul Partid Democrat Liberat, care au în continuare o influență foarte mare în rândul liberalilor.
Promisiunea radicală a ministrului de interne poate avea și un efect de bumerang, crede Cristian Pîrvulescu.
„Dacă domnii Predoiu și Ciolacu (Marcel Ciolacu, premierul României, n,r,) vor să reușească ceva și vor să fie convingători, vor trebui să meargă până la capăt. Odată ce au spus acest lucru, vor trebui să-și construiască consensul în Parlament pentru ca legislația să treacă repede și să pună în aplicare această reformă. Altfel, situația va deveni și mai gravă decât acum, pentru că orice victorie a caracatiței va face ca rezistențele să crească cel mai mult.”
Premierul Marcel Ciolacu a reacționat marți la declarația ministrului de Interne, însă s-a rezumat doar la a comenta anunțurile lui Cătălin Predoiu privind combaterea consumului de droguri.
„Un pas înainte pe un traseu corect, dar nu sunt suficiente”, a spus Ciolacu despre aceste măsuri, fără a vorbi și despre intenția „resetării” Poliției.
Polițistul Vitalie Josanu, liderul sindicatului „Diamantul” nu este foarte încrezător în promisiunile ministrului.
Nu doar pentru că nu e prima dată când aude promisiuni de la miniștri, ci și pentru că puținele indicii oferite de ministru cu privire la cum va avea loc „resetarea” nu i se par convingătoare.
Prima temere a polițistului Josanu este legată de anunțul ministrului că, în termen de 60 de zile, va fi făcută evaluarea inspectoratelor județene.
„Adică o țară întreagă, 41 de județe, plus Bucureștiul, unde sunt cam șase inspectorate de poliție. Asta înseamnă că va fi ceva pe repede înainte, făcut ca să satisfacă cumva așteptările ministrului, dar nici într-un caz nu ne putem aștepta să fie o evaluare cu adevărat serioasă”, spune liderul sindicatului.
O altă problemă identificată de sindicaliști este implicarea autorităților locale de ordine și protecție (ATOP) - structuri aflate în subordinea consiliilor județene, din care fac parte și politicieni, în procesul de evaluare al Poliției.
Polițiștii se tem că această structură „va trage sforile intereselor politice de la nivelul fiecărui județ, cu mare precauție față de disconfortul domnului primar X sau Y, ale domnului deputat ori ale odraslelor și acoliților acestora.”
Cum va reacționa sistemul la eventualele schimbări
Influența politicienilor în Poliție nu ar fi putut fi perpetuată atâția ani dacă la celălalt fir al solicitărilor politice nu s-ar fi aflat un polițist - de cele mai multe ori cu funcție de conducere – care să accepte, obedient, cerințele, adaugă liderul sindical.
„Sistemul este împânzit de foarte multe posturi care nu sunt ocupate de titulari, sunt foarte mulți împuterniciți, desemnați de cutare, cutare, care țin la scaunele lor. Este o fugă de răspundere extraordinară în tot ce ține de sistemul ăsta de management bazat de împuternicire”, spune Vitalie Josan.
El propune ca și șefii din Poliție să aibă mandate limitate, pe patru ani, și spune că numărul mare de împuterniciri din sistem nu fac decât să îl facă vulnerabil la influențele politice.
„Politicul este în tot și în toate și, ca urmare, avem ce avem. Societatea nu pe poliție trebuie să fie nemulțumită, ci pe factorul politic”.
În noiembrie 2022, Europa Liberă dezvăluia că peste 1.300 de șefi din structurile Ministerului de Interne ocupau funcția prin împuternicire, adică erau numiți direct de șefi sau ministru, nu ca urmare a unui concurs.
În Poliție, la acel moment, 16% din șefii de inspectorate, servicii sau birouri din Poliție erau interimari.
Politologul Cristian Pîrvulescu vorbește și el despre interesele pe care șefi din Poliția le-ar putea avea pentru menținerea status quo-ului din sistem.
„În principiu, e nevoie de o anumită pregătire pentru a deveni polițist. În realitate, interesele politice sunt foarte importante pentru promovare. Ambițioșii află foarte repede acest lucru și se afiliază diferitelor partide politice și, mai ales, la grupări locale. De asta vorbim despre rețele care sunt nu doar politice, ci sunt și rețele formate din funcționari, în cazul acesta funcționari din poliție.”
Cum se văd problemele din interior
Cea mai gravă problemă cu care se confruntă polițiștii în prezent e lipsa de autoritate în fața cetățenilor, spune Vitalie Josanu.
„Avem atâtea cazuri când autoritatea polițistului în stradă este pusă sub semnul întrebăriii de oricine se trezește întrebând da, «de ce mă legitimezi?». Cum pot să acționezi în continuare în fața unui «știi cine sunt eu»? Dacă ne raportăm la mulțimea evenimentelor care au fost în ultima vreme, vedeți cam în fiecare dintre ele un «știi cine sunt eu?»”, spune polițistul.
Josanu se plânge că polițistul este scos adesea țap ispășitor ale unor eșecuri cauzate mai degrabă de probleme sistemice, decât particulare.
„Populația așteaptă mai mult, dar, până la urmă, și polițistul trebuie să fie mandatat cu instrumentele legale și cu susținerea societății corespunzătoare pentru îndeplinirea acelor atribuții.”
Sindicatul pe care îl conducere a primit, recent, o listă de probleme cu care se confruntă un polițist rutier al cărui nume nu a fost dezvăluit:
Iată câteva puncte din lista alcătuită de acesta:
- Mașinile BMW noi sunt conduse de doar câțiva polițiști, pentru că ceilalți nu au atestate;
- Aparatele radar sunt vechi și nu indică coordonatele GPS corecte; cele truCAM nu pot fi folosite de toți polițiștii, din cauza lipsei atestatului;
- Din cauza personalului insuficient, nu pot fi acoperite toate intervențiile;
- Mod de lucru neunitar – în județe diferite, situații similare sunt tratate diferit.
Și multe altele.
Europa Liberă a solicitat puncte de vedere și de la alte persoane cu funcții de conducere în Poliție despre anunțul ministrului de Interne, printre care și secretarului de stat Bogdan Despescu - despre care surse din sistem spun că este printre cei mai influenți ofițeri din MAI - însă nu am primit răspunsuri.
Câteva scandalurile din Poliție din ultimii cinci ani
O serie de scandaluri au înrăutățit serios imaginea MAI în ultimii cinci ani.
Cele mai cunoscute privesc așa numitul „caz Caracal” unde, în 2019, două adolescente răpite au murit în casa lui Gheorghe Dincă. Una dintre ele a sunat de trei ori la numărul de urgențe 112 și poliția a descoperit abia peste o zi locuința unde era, corpul fiind ulterior ars într-un butoi.
Modul de intervenție al polițiștilor și al procurorilor a fost îndelung criticat, deoarece aceștia nu au intervenit la timp pentru a salva viața Alexandrei Măceșanu.
Cazul Onești este un alt dosar de referință. În 2021, polițiștii au intervenit tardiv și neprofesionalist în cazul unei sechestrări de persoane. Acțiunea deficitară a condus la decesul a doi muncitori care renovau un apartament revendicat de un bărbat înarmat cu un cuțit.
Deși aveau toate motivele să intervină în forță în apartamentul unde Gheorghe Moroșan ținea ostatici și a ucis, apoi, doi bărbați, polițiștii au pătruns în imobil după decesul celor doi, iar ulterior s-a stabilit că datele cazului au fost raportate eronat și târziu.
O altă bilă neagră în dreptul MAI este dosarul nesoluționat al atacului mafiot de la Arad.
Tot în 2021, o explozie l-a ucis pe omul de afaceri Ioan Crișan în propria mașină. Autovehiculul staționa în parcarea unui supermarket din Arad și investigația a dovedit că a fost vorba de un asasinat la comandă. După doi ani de la incident nu se știe cine a montat bomba sub mașina lui Crișan, nu există un mobil al crimei și nici suspecți.
(Virgil Burlă)
