Data de 11 septembrie, când clopoțelul va suna deschiderea noului an școlar, vine cu o mare necunoscută pentru Lorena Drăgușin. Elevă în clasa a XI-a la Liceul Ovidiu din Constanța, tânăra are de parcurs zilnic 13 km între locuința din comuna Valu lui Traian și unitatea de învățământ.
Cum va proceda cu transportul, care ar trebui să fie gratuit? „Cel mai probabil, le voi cere bani părinților și voi aștepta să văd ce se întâmplă. Ar trebui să fie gratuit, dar am auzit de atâtea ori acest lucru, că nu mai cred nimic. Totul e în aer acum”, a declarat tânăra pentru Europa Liberă.
La fel ca ea sunt și ceilalți 200.000 de mii de elevi – navetiști, nevoiți să împartă aceeași incertitudine.
Detaliul care a bulversat transportul rutier al elevilor
Conform legii vechi, încă din 2020 elevii ar fi trebuit să beneficieze de transport gratuit, fapt care nu s-a aplicat decât în câteva județe. Prin mai multe derogări date prin Ordonanțe de Urgență, s-au acordat lunar niște sume plafonate celor care apelau la cursele rutiere și doreau să deconteze costurile.
Lorena Drăgușin spune că plătea lunar 264 de lei și primea înapoi de la stat mai puțin de jumătate din bani, pentru că așa erau făcute grile.
Conform ultimului Ordin de ministru pe această temă, se decontau lunar fiecărui elev între 60 de lei (distanța de 3 km) și 342 de lei (pentru 50 de km).
Noua lege a învățământului preuniversitar, care intră în vigoare pe 4 septembrie 2023, prevede că elevii beneficiază în continuare de gratuitate la serviciile publice de transport local, inclusiv metropolitan și județean, rutier, naval, cu metroul, precum și feroviar pe tot parcursul anului școlar, „în scopul asigurării dreptului la educație”.
În cazul transportului public local și metropolitan rutier, finanțarea e asigurată din bugetele locale, din sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat.
Pentru transportul public rutier județean și interjudețean, banii vin „de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Educației, prin DJIP/DMBIP, către operatorii de transport public”, se arată în noua lege.
DJIP/DMBIP sunt acronime pentru Direcţiile Judeţene de Învăţământ Preuniversitar/ Direcţia municipiului Bucureşti de Învăţământ Preuniversitar. Problema este că, deși mai sunt doar două săptămâni până începe noul an școlar, instituțiile desemnate să se ocupe de transportul elevilor navetiști nu au fost încă înființate.
Reacția tăcută a Ministerului Educației
Europa Liberă a luat legătura telefonic săptămâna trecută cu Ligia Deca, ministrul Educației, pentru a lămuri această problemă. S-a scuzat că este într-o întâlnire și ne-a rugat să discutăm cu purtătorul de cuvânt, Larisa Gojnete. Aceasta ne-a solicitat să formulăm întrebările în scris.
Am întrebat:
- ce demersuri au fost făcute în aplicarea articolului de lege referitor la transportul rutier județean și de către ce entități?
- vor mai beneficia de suma forfetară pentru transport elevii școlarizați în altă localitate decât cea de domiciliu?
- cum va proceda în prima zi de școală un elev domiciliat în altă localitate decât cea de domiciliu pentru a ajunge la instituția de învățământ?
La o săptămână de când am transmis cele mai sus, dinspre minister vine aceeași tăcere.
Între timp, pe 28 august a fost pusă în dezbatere publică, pe pagina de internet a ministerului, „Hotărârea pentru aprobarea Normelor metodologice privind acordarea facilităților de transport pentru elevi”.
Normele vizează doar deplasările feroviare, navale și cu metroul. Nimic despre transportul rutier.
„Se încalcă regulamentul european privind datele personale”
Și dacă Direcțiile care ar trebui să rezolve problema transportului, conform noii legi, ar fi funcționale, semnele de întrebare tot n-ar dispărea.
Una dintre procedurile vehiculate se referă la faptul că șoferii care fac transport județean vor primi liste cu numele elevilor, stațiile la care urcă și la care coboară.
„Apare un risc cu privire la protecția datelor personale și un risc cu privire la siguranța elevilor respectivi”, a spus pentru Europa Liberă Ariana Dudună, președinta Asociației Elevilor din Constanța.
Se arată sceptică cu privire la o aplicare rapidă a noilor norme.
„Vorbim de un haos nou legislativ care nu va afecta pe nimeni altcineva decât pe elevi”, concluzionează Dudună.
