Atacul asupra portului Ismail a avut loc joi dimineață, exact la ora 2:00. Spre deosebire de alte nopți, în care erau lansate până la câteva zeci de drone, de această dată au fost doar două la un interval de cinci minute.
„Au tras direct în silozuri. De data asta am și văzut drona, băteau ucrainenii cu reflectoarele pe cer”, a declarat pentru Europa Liberă Marius Tănase, localnic din Plauru.
Satul este la 300 de metri distanță de Ismail, fiind separat de oraș doar de un braț îngust al Dunării.
Incidentul de aici nu a fost singurul din cursul dimineții de joi. În paralel, se desfășura un atac asupra altui port ucrainean de la Dunăre.
„La Chilia am înțeles că două drone au lovit silozurile, iar o dronă a lovit depozitul de carburanți”, a declarat pentru Europa Liberă George Maladoi, viceprimarul comunei Ceatalchioi, care are în componență și satul Plauru.
Evenimentul a fost confirmat pentru Europa Liberă și de Alexandru Ceauș Timur, primarul comunei Chilia Veche. Conform acestuia, incidentul a avut loc între aproximativ 1:30 și 3 dimineața.
„S-au tras două – trei drone în zona portului”, a spus Ceauș Timur.
Armata periază zona Plauru
Spre deosebire de alte dăți, aparatele de zbor nu au mai survolat teritoriul românesc și nici nu s-au mai prăbușit bucăți din ele în apropierea vreunei localități sau pe câmp.
Cu toate acestea, reprezentanții forțelor armate nu au părăsit perimetrul de la Plauru, unde au fost identificate bucăți dintr-o posibilă dronă lansată de ruși.
„Armata e în continuare pe poziții, periază zona”, a transmis Maladoi pentru Europa Liberă, fără a putea să ofere informații suplimentare.
„Lucrurile ar trebui luate mai în serios”
La începutul acestei săptămâni, primarul din Ceatalchioi declara pentru Europa Liberă că varianta ca aparatele de zbor să survoleze spațiul românesc sau chiar să se prăbușească pe teritoriul țării ar trebui analizată mai serios.
Discuția venea în contextul în care ucrainenii declarau că o dronă ar fi căzut luni dimineață în comuna pe care o conduce.
„Nu am cunoștință de așa ceva, dar dacă dumnealor (ucrainenii, n.r.) au probe, ar trebui să se aplece mai serios armata (română, n.r.), să o caute. Dacă ăia (apărarea ucraineană) au atins-o puțin și nu a mai ținut direcția, unde să se ducă, doar nu se întoarce?”, declara luni pentru Europa Liberă primarul Cernegă.
El a explicat că Dunărea face un cot în zonă astfel încât, dacă explozibilul a fost detonat mai jos de Plauru, impactul ar fi avut loc într-o zonă greu accesibilă, nefrecventată de localnici.
Declarațiile edilului veneau chiar în momentele în care autoritățile române negau cu vehemență posibilitatea ca bucăți de dronă să fi ajuns pe teritoriul României, pentru ca, peste două zile, să admită că au găsit „posibile resturi” din dronele rusești.
Primarul semnalase și în urmă cu o lună că o dronă ar fi survolat casele localnicilor, conform mărturiilor acestora, explodând în direcția unei păduri din apropiere.
„Lucrurile trebuie luate mai în serios. Atunci când am zis (de drona prăbușită acum o lună, n.r.), răspunsul a fost «nu a căzut», poate corect era «nu s-a găsit»”, a mai spus Cernegă pentru Europa Liberă.
Miercuri, armata a confirmat faptul că resturile unui aparat de zbor au fost descoperite pe raza comunei Ceatalchioi, în apropiere de Plauru.
