Linkuri accesibilitate

Erdogan salută „victoria” Azerbaidjanului în enclava azeră Naxcivan, din Nagorno Karabah


 Președinții turc și azer, Recep Tayyip Erdogan (dreapta) și Ilham Aliev (stânga).
Președinții turc și azer, Recep Tayyip Erdogan (dreapta) și Ilham Aliev (stânga).

Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a salutat luni victoria Azerbaidjanului în Nagorno Karabah, pe care o consideră „o nouă oportunitate de normalizare” în regiune.

Preşedintele turc a vizitat enclava azeră Naxcivan, situată între Armenia, Iran şi Turcia, într-o demonstrație de sprijin pentru aliatul său, în contextul în care situaţia în Nagorno Karabah este tensionată de mai multe zile, relatează AFP.

„Este un motiv de mândrie pentru Turcia să vadă operaţiunile antiteroriste din Azerbaidjan îndeplinite cu succes într-o perioadă scurtă şi cu respectarea drepturilor civile”, a declarat preşedintele turc într-o conferinţă de presă comună cu omologul său azer Ilham Aliev.

Erdogan a profitat de această conferinţă de presă pentru a transmite un mesaj clar Armeniei.

„Sperăm că Armenia va primi mâna paşnică ce i se întinde”, a declarat el.

Erdogan s-a întâlnit oficial cu Aliev pentru a lansa construirea unui gazoduct cu o lungime de 85 de kilometri, care să lege estul Turciei şi enclava azeră Naxcivan.

Cei doi au inaugurat și un complex militar. Presa turcă a scris despre deschiderea Coridorului Zangezur prin Armenia, arată sursa citată.

Preşedintele azer a dat asigurări, în prezenţa omologului său turc, că drepturile armenilor din Nagorno Karabah vor fi „garantate”.

„Locuitorii Nagorno Karabah, indiferent de etnia lor, sunt cetăţeni ai Azerbaidjanului. Drepturile lor vor fi garantate de către statul azer”, a anunţat Ilham Aliev în această conferinţă de presă comună cu Recep Tayyip Erdogan.

O anexare a Coridorului Zangezur, de-a lungul frontierei cu Iranul, i-ar permite Azerbaidjanului să stabilească o continuitate teritorială până în Naxcivan şi mai departe cu Turcia.

Fâşia de pământ Naxcivan a fost anexată de Azerbaidjan în 1923, dar nu are continuitate cu restul ţării.

Preşedintele turc, a cărui vizită se încheie luni, şi-a exprimat în mai multe rânduri susţinerea faţă de armata azeră.

Moscova a reacţionat şi a acuzat luni autorităţile armene că încearcă să distrugă relaţile ruso-armene şi a denunţat o „greşeală uriaşă” în toiul crizei din Nagorno Karabah, pentru care Erevanul dă vina pe Moscova.

„Suntem convinşi că autorităţile armene fac o greşeală uriaşă încercând cu bună ştiinţă să distrugă legăturile ruso-armene, care au multiple faţete şi au fost fondate acum multe secole şi care fac din ţara sa un ostatic al jocurilor geopolitice ale Occidentului”, a acuzat într-un comunicat diplomaţia rusă.

Mii de etnici armeni fug din Nagorno - Karabah după ce armata azeră a recuperat controlul deplin asupra regiunii separatiste, chiar în timpul vizitei președintelui turc în Azerbaidjanul, transmite Associated Press.
Armata azeră a învins forțele armene într-un atac fulger de 24 de ore săptămâna trecută, forțând autoritățile separatiste să accepte să depună armele și să înceapă discuții privind „reintegrarea” Nagorno-Karabah în Azerbaidjan după trei decenii de guvernare separatistă.


A doua rundă de discuții între oficialii azeri și reprezentanții separatiști a avut loc luni în orașul Khojaly, chiar la nord de capitala Nagorno-Karabah.

Discuții au avut loc și săptămâna trecută. Biroul prezidențial al Azerbaidjanului a declarat că discuțiile au avut loc „într-o atmosferă constructivă” și că discuția s-a concentrat pe ajutorul umanitar acordat regiunii și pe serviciile medicale.

În timp ce Azerbaidjanul s-a angajat să respecte drepturile etnicilor armeni din regiune și să restabilească aprovizionarea după un blocaj de 10 luni, mulți localnici care se tem de represalii au decis să fugă în Armenia.

Guvernul armean a declarat că 6.500 de locuitori din Nagorno-Karabah au fugit în Armenia de luni seara.

Moscova a spus că trupele rusești de menținere a păcii din Nagorno-Karabah au asistat la evacuare.

Câteva zeci de persoane au fost rănite luni seară la o benzinărie aflată chiar în afara capitalei regiunii separatiste, Stepanakert, unde un rezervor de combustibil a explodat.

Zeci de oameni au făcut coadă la benzinărie în acel moment pentru a-și alimenta mașinile, ca să poată pleca în Armenia.

Nu a fost imediat clar dacă au existat morți.

Purtătoarea de cuvânt a Ministerului Sănătății din Armenia, Angelina Isahanyan, nu a putut oferi cifre exacte dar a declarat pentru Associated Press că au fost „câteva zeci de răniți, cu arsuri de diferite grade”.

Ministerul Apărării din Azerbaidjan a declarat luni că doi dintre soldații săi au fost uciși în urmă cu o zi, atunci când un camion militar a lovit o mină terestră, fără să menționeze zona în care a avut loc explozia.

Într-un discurs adresat națiunii duminică, prim-ministrul armean Nikol Pașinian a declarat că guvernul său lucrează cu parteneri internaționali pentru a proteja drepturile și securitatea armenilor din Nagorno-Karabah.

„Dacă aceste eforturi nu produc rezultate concrete, guvernul le va întâmpina cu toată grijă pe surorile și frații noștri din Nagorno-Karabah, din Republica Armenia”, a spus el.

Manifestanții care cer demisia lui Pașinian - din cauza a ceea ce ei numesc eșecul său de a-i proteja pe armenii din Nagorno-Karabah - au continuat să blocheze luni principalele străzi ale capitalei armene, ciocnindu-se ocazional cu poliția.

Protestatarii armeni blochează traficul în Erevan
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:01:06 0:00

  • 16x9 Image

    Dora Vulcan

    Dora Vulcan este Senior Correspondent și s-a alăturat echipei Europa Liberă în ianuarie 2020. A intrat în presă în 1992 ca reporter de politică internă la România liberă. A devenit apoi jurnalist de investigații specializat în Justiție, preocupat de ingerința politicului în anchetele penale. În paralel, Dora a fost și stringer BBC. A scris la Revista „22” despre plagiatele din mediul universitar, a acoperit domeniul politic la Reporter Global (partener The Economist în România) și a fost editor coordonator la departamentul Social al agenției Mediafax. A fost consultant pentru filmul „De ce eu?”, despre moartea suspectă a procurorului Cristian Panait, o tragedie cu implicații politice care a marcat anii 2000.  

XS
SM
MD
LG