Linkuri accesibilitate

Cum s-a folosit singurul politician prorus declarat, Diana Șoșoacă, de exploziile de la Crevedia ca să treacă pragul electoral în sondaje


Diana Șoșoaca, în Parlament, ducând un sac de gunoi premierului de la acea vreme, Florin Cîțu.
Diana Șoșoaca, în Parlament, ducând un sac de gunoi premierului de la acea vreme, Florin Cîțu.
  • Sondaj CURS: SOS (partidul Dianei Șoșoacă) - 5%
  • Sondaj Avangarde : SOS (partidul Dianei Șoșoacă) - 5%
  • Sondaj Avangarde: Diana Șoșoacă - 10% încredere
  • Sondaje de la începutul lui 2023: SOS (partidul Dianei Șoșoacă) - 1%

Pe 10 octombrie, o știre din România a sărit în ochii agențiilor ruse de presă. Informația că președintele ucrainean Zelenski, aflat în vizită la București, și-a anulat discursul în Parlamentul român s-a dovedit de interes pentru agenția oficială de știri, Ria Novosti, și site-urile din Rusia.

La București, un politician asumat prorus exulta la anularea discursului președintelui Ucrainei. E vorba despre Diana Șoșoacă, senatoarea care anunțase - la fel ca liderul Alianței pentru Unirea Românilor (AUR), George Simion - că discursul liderului de la Kiev, dacă s-ar fi întâmplat, ar fi fost bruiat zgomotos de lozincile partidelor extremiste românești. Acestea sunt SOS România al Dianei Șoșoacă și AUR, formațiuni ce dețin împreună 10% din locurile din Parlament.

Nu e clar cui aparține „meritul” de a boicota discursul lui Volodomir Zelenski în Parlamentul României. Din cauza incidentului însă, se pare că Diana Șoșoacă își va adăuga noi procente la ascensiunea din ultima vreme.

Un sondaj CURS, publicat pe 24 septembrie, făcut în perioada 12-23 septembrie 2023, dădea, pentru prima dată, partidul SOS al Dianei Șoșoacă, la 5% din intențiile de vot.

Trendul era confirmat, zece zile mai târziu, de o altă cercetare de piață, realizată de Avangarde la cererea G4media.ro. SOS era creditat tot cu 5% din intenția de vot, suficient pentru a trece pragul electoral. În același document, politiciana ajunsese la un pol de încredere de 10% dintre participanții la cercetare. La începutul anului, partidul Dianei Șoșoacă se scălda în grupul partidelor care adunau 1% din intențiile de vot.

„În ceea ce privește creșterea în sondaje, ceea ce vedeți la televiziunile subjugate sistemului este numai o mică parte din realitate. Luaţi în considerare spirala tăcerii sau faptul că foarte mulţi români care nu au votat până acum transmit public pe reţelele de socializare că vor vota pentru S.O.S. România ca să aveţi o imagine corectă a ceea ce se va întâmpla în alegeri. Circa 70 la sută dintre români nu sunt luaţi în considerare în sondaje, şi, în plus, bazinul suveranist întruneşte undeva la 65-70 la sută din opţiunile de vot ale populaţiei României”, susține senatoarea.

Diana Șoșoacă, un politician prorus

Șoșoacă este singurul președinte de partid relevant asumat prorus. A participat la recepțiile Ambasadei Rusiei de Ziua Națională a Unității Rusiei sau de Ziua Diplomatului, a fost declarată personalitatea anului în 2021 de către Sputnik și a promovat mesajele Kremlinului. A cerut inclusiv alianța României cu Rusia împotriva Ucrainei.

Diana Șoșoacă, la recepția oferită de Ambasada Rusiei cu ocazia Zilei Diplomatului Rus, lângă ambasadorul Valery Kusmin.
Diana Șoșoacă, la recepția oferită de Ambasada Rusiei cu ocazia Zilei Diplomatului Rus, lângă ambasadorul Valery Kusmin.

Ultima ieșire prorusă a avut loc cu ocazia vizitei președintelui Volodimir Zelenski la București, pe 10 octombrie. Șoșoacă i-a cerut să restituie României teritorii din Ucraina și să respecte drepturile românilor.

Încrederea în Rusia, la un minim istoric

Cercetările realizate de instituții academice consultate de Europa Liberă arată că, înainte de începerea războiului din Ucraina, încrederea pe care românii o acordau Kremlinului se situa în jur de 20%. Comparativ, SUA atrăgeau simpatia a 35% dintre români, UE - a 47%, iar NATO - a 52%. În martie 2022, încrederea în Occident suferise deja un declin ca urmare a pandemiei, cu o scădere de aproximativ 10% față de vârful deceniului precedent.

Evoluția încrederii în UE, NATO, SUA și Rusia, de la începutul războiului din Ucraina
Evoluția încrederii în UE, NATO, SUA și Rusia, de la începutul războiului din Ucraina

Începerea agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei a schimbat major percepția românilor despre Occident și Rusia. Moscova nu a mai strâns mai mult de 6% din simpatia românilor măsurată prin sondaje. Procentul s-a menținut la același nivel de la începerea războiului, pînă în 2023, arată un studiu al Centrului pentru Promovarea Participării Civice și Democrației din cadrul SNSPA.

Evoluția încrederii în SUA, UE, NATO și Rusia, în perioada 2012-2023
Evoluția încrederii în SUA, UE, NATO și Rusia, în perioada 2012-2023

Cum a crescut partidul apropiat Moscovei în condițiile în care, statistic, românii nu și-au schimbat percepția față de Moscova este întrebarea pe care și-au pus-o mulți analiști.

Diana Șoșoacă, de la AUR la SOS

Senatoarea Diana Șoșoacă a fost aleasă în Parlament pe listele AUR în 2020. Era, alături de George Simion, unul dintre liderii vocali ai partidului.

George Simion, Claudiu Tarziu și Diana Șoșoacă, înainte ca senatoarea să fie exclusă din AUR
George Simion, Claudiu Tarziu și Diana Șoșoacă, înainte ca senatoarea să fie exclusă din AUR

Nici un an mai târziu, pe 10 februarie 2021, Șoșoacă a fost exclusă din partid. Oficial, pentru că ar fi avut un conflict cu senatorul Sorin Lavric, după un discurs în Parlament în care susținea că vaccinarea româncelor duce la sterilitate națională.

Lui Șoșoacă i-a fost reproșat și că a participat la o petrecere publică în condițiile în care întrunirile publice erau interzise ca urmare a măsurilor dispuse de autorități pentru combaterea Covid.

Un an și trei luni mai târziu, Diana Șoșoacă anunță înscrierea într-un nou partid - S.O.S.

Conform Tribunalului București, S.O.S. România a fost fondat de Gib Gabriel, Gib Adeluța și Viziteu Maricel. Gabriel Gib este redactor-șef la KSI Media, a fost administrator manager la Fermierul-Cozia și ofițer la Batalionul 28 Vânători de munte.

A fost membru al „Partidului Renașterea României”, iar în 2016 a candidat pentru un post de senator de Vâlcea pe listele Partidul Socialist Român. Adeluța Gib a candidat și ea, tot atunci, dar pe lista din Sibiu. Rapid, Diana Șoșoacă accede în funcția de președintă a SOS.

Președinta SOS, permanent pe rețelele sociale

În paralel, Diana Șoșoacă are o activitate importantă pe rețelele sociale și apare în ziarele Moscovei sau pe site-urile care au înlocuit Russia Today și Sputnik, după interzicerea acestora în UE ca urmare a propagării de dezinformări legate de războiul dintre Rusia și Ucraina. S-a plâns de-a lungul vremii că este victima marilor companii de tehnologie, care i-ar fi închis conturi pe rețelele sociale sau i-ar fi limitat impactul.

Într-o analiză de la finalul lui 2021, Europa Liberă descoperea că, în anul de dinainte, fuseseră înregistrate 24.000 de postări și 18 milioane de reacții care conțin cuvântul "Sosoaca".

Numele "Diana Șoșoacă" apărea în titlul a 38 de pagini și grupuri de Facebook. Aceste cifre o plasau pe Șoșoacă cu mult înaintea multor politicieni români în ceea ce privește reach-ul pe rețelele de socializare. Numărul de pagini și impactul postărilor a rămas cam același.

Narațiunile vehiculate de la începutul războiului care ajutau Rusia priveau atât teme externe, la începutul conflagrației - laboratoarele chimice, amenințarea nucleară - cât și teme interne menite să destabilizeze democrația în România, așa cum au fost cele legate de aderarea la Schengen sau legea pentru prevenirea separării copiilor de familie.

Andrei Tiut, de la GlobalFocus, este expert în dezinformarea pe rețelele sociale. A urmărit de-a lungul timpului atât evoluția narativelor Rusiei în România, cât și principalii actori care le propagau. Diana Șoșoacă era unul dintre ei. A remarcat o schimbare a modului în care Diana Șoșoacă ajunge le public.

Andrei Tiut, de la GlobalFocus Center, a făcut hărți ale dezinformărilor în ultimii ani. El a urmărit și prestația online a Dianei Șoșoacă.
Andrei Tiut, de la GlobalFocus Center, a făcut hărți ale dezinformărilor în ultimii ani. El a urmărit și prestația online a Dianei Șoșoacă.

„De câteva luni, ea este invitată aproape permanentă a lui Luis Lazarus. Fostul ziarist OTV o însoțește la întâlniri, dar și la transmisiile de pe teren. Imaginea Dianei Șoșoacă nu mai este promovată doar prin propriile canale, ci prin interpuși”, explică Tiut.

Pe 31 august, Diana Șoșoacă merge la Crevedia și face o transmisiune live pe pagina lui Luis Lăzăruș. Ea stă de vorbă cu oamenii din zonă și se comportă ca un reporter de televiziune. Transmisia este făcută sub sigla „PATRIA”.

„Datele analizate cu ajutorul aplicații Crowdtangle arată că impactul transmisiunilor lui Luis Lazarus pe Facebook în săptămâna cu Crevedia a fost de câteva ori mai mare decât al principalilor competitori virtuali. George Simion a avut un vârf de aproape 2 milioane de vizualizări, în timp ce Luis Lazarus s-a dus spre 6 milioane”, explică Tiut.

Număr de vizualizări ale videourilor postate de Diana Șoșoacă, George Simion și Luis Lazarus în ultimele șase luni. Vârful este al lui Luis Lazarus în momentul tragediei de la Crevedia.
Număr de vizualizări ale videourilor postate de Diana Șoșoacă, George Simion și Luis Lazarus în ultimele șase luni. Vârful este al lui Luis Lazarus în momentul tragediei de la Crevedia.

Luis Lazarus merge și la Belgrad, la finalul lunii septembrie, să o însoțească pe Șoșoacă la o pretinsă conferință despre pace și poziția României, după cum rezultă din postările personale ale fostului realizator tv, actual influencer.

Impactul tuturor postărilor lui Diana Șoșoacă, Luis Lazarus și George Simion în ultimele șase luni.
Impactul tuturor postărilor lui Diana Șoșoacă, Luis Lazarus și George Simion în ultimele șase luni.

Cum explică Diana Șoșoacă legătura strânsă cu Luis lazarus?

„La Belgrad, am fost invitată oficial de partidul parlamentar Zavetnici, în calitate de senator al României, dar şi în calitate de președinte al Partidului S.O.S România.

La Belgrad, partidul S.O.S România a fost reprezentat de o delegație oficială de nouă persoane şi, conform cutumelor diplomatice, am invitat presa independentă care spune numai adevărul şi nu este subjugată intereselor globaliste şi financiare guvernamentale.

Presa care ne-a însoțit a fost Televiziunea Nasul TV şi Luis Lazarus Zeus Tv, iar jurnaliştii respectivi au realizat reportaje şi interviuri la faţa locului, au fost invitați oficial în Parlamentul Serbiei şi m-au însoțit inclusiv la Conferința Internațională Eurasia Movement şi BRICS, unde am fost invitat de onoare, la fel ca şi cele doua televiziuni.

În ceea ce privește organizarea emisiunilor jurnalistului independent, de notorietate mondială, Luis Lazarus, nu sunt în măsură să vă ofer detalii, dânsul fiind singurul care îşi organizează şi îşi gândește activitățile”, a transmis Diana Șoșoacă.

Profesorul Dan Sultănescu, fondatorul Centrului pentru Promovarea Participării Civice și Democrației din cadrul SNSPA spune că asistăm la o susținere reciprocă din partea a două voci, una din media alternativă, cealaltă din politica alternativă.

„Dânsa, în momentul în care are un timp de dificultate de a accesa media tradițională, folosește astfel de canale care au impact relativ bun în zona social media, în special către un public deschis la mesaje conspiraționiste. În momentul în care apelează la aceste voci își ajută mesajul să fie mai vizibil. În același timp, și aceste voci alternative, prin asocierea cu astfel de personaje, ajung să capete o vizibilitate mai mare la rândul lor”, explică profesorul Sultănescu.

Profesorul Dan Sultanescu de la SNSPA spune că Diana Șoșoacă va ajunge să capitalizeze real mesajul său prin media tradițională, dacă va avea acces la aceasta.
Profesorul Dan Sultanescu de la SNSPA spune că Diana Șoșoacă va ajunge să capitalizeze real mesajul său prin media tradițională, dacă va avea acces la aceasta.

Dan Sultănescu consideră însă că o reală creștere a Dianei Șoșoacă este posibilă doar în situația în care ea reușește să iasă din zona presei alternative către cea clasică, fie televiziuni, fie site-urile sau personajele consacrate.

Bătălia Simion-Șoșoacă pe social media

Liderul AUR, George Simion, a fost, din 2020, de la momentul în care partidul său a intrat în Parlament, liderul nedeclarat al rețelelor sociale. Datele agregate în ultimele șase luni arată că poziția de lider pe Facebook a lui George Simion este atacată de promotorul Dianei Șoșoacă. Simion a stâns 31 de milioane de vizualizări în această perioadă, în timp ce Lazarus este la numai 2 milioane în spate. Șoșoacă are de 10 ori mai puține vizualizări ca Lazarus. La capitolul impact, Simion are încă un avans de 1 milion de reacții.

Trebuie precizat că, deși bătălia pe vizualizările de pe Facebook a devenit strânsă, Simion are la îndemână și alte conturi de Facebook pentru promovare, precum și alte rețele unde postează adaptat profilului utilizatorilor de pe acestea.

Sociologul Barbu Mateescu consideră că, în ciuda cifrelor, Diana Șoșoacă e „de 2-3 ori mai eficientă” decât George Simion în a-și convinge urmăritorii să o voteze.

„Eficiența ei pare a fi în creștere. Votanți AUR ai lui George Simion care urmăresc ambele pagini (Diana Șoșoacă și George Simion -n.r.) se îndreaptă spre a o vota pe ea mai degrabă decât pe AUR sau Simion și fenomenul pare să fi luat viteză - conform sondajelor - mai ales în ultimele luni”, explică Barbu Mateescu.

Raportul dintre ei în sondajele este 4-la-1 și 6-la-1, în timp ce raportul între audiențele pe Facebook, la vizualizări și share-uri, e 11 la 1, în favoarea Dianei Șoșoacă.

Chiar și așa, Mateescu consideră că, în ciuda promovării via Luis Lazarus, expunerea nu s-a convertit în creșterea audienței paginii ei și că s-ar putea confrunta cu un declin, dacă Luis Lazarus nu o va mai susține.

Sociolog - Șoșoacă se mulează pe lehamitea din societatea românească

Sociologul Gelu Duminică spune, pentru Europa Liberă, că momentul Crevedia a fost perfect pentru electoratul căruia i se adresează Diana Șoșoacă.

„Există o pătură de oameni care se regăsește în felul de a face politică, în modul de comunicare pe care dna Șoșoacă îl are. În mod puțin agresiv și imperativ, dar pentru ei înseamnă că cineva în sfârșit pune biciul pe ei”, explică Duminică.

Diana Șoșoacă la mitingul antimască, pe 2 octombrie 2021, la București.
Diana Șoșoacă la mitingul antimască, pe 2 octombrie 2021, la București.

Este vorba despre oamenii care se simt dezamăgiți de tot ceea ce s-a întâmplat în ultimii 30 de ani și pe care pandemia i-a ținut în casă sau despre cei care sunt nevoiți să dea șpagă pentru multe dintre serviciile la care ar trebui să aibă acces. Crevedia este un moment bun pentru ieșirea la suprafață a acestor tensiuni.

„Corupția generată de politicienii care sunt cotați cu funcții și care fac afaceri pentru copiii lor. Sau copiii lor, care își descoperă abilitățile antreprenoriale. Pe acest fond, ea a spus ce gândește omul simplu. Că politicienii clasici au uitat de ei și că se simt dezamăgiți și abandonați”, a mai explicat Duminică.

Sociologul spune că, pentru aceste categorii provenite în special din mediul rural, prorusismul Dianei Șoșoacă nu are nicio relevanță.

„Nu sunt nici filoruși, nici rusofobi. Nu-i interesează Rusia, n-au nicio treabă, ei să fie sănătoși”, explică Duminică.

Profesorul Sultănescu identifică câteva tipuri de mesaje care ajută propaganda rusă, dar care nu sunt de susținere explicită a Moscovei.

„Am constatat în ultimele luni, după un an și jumătate de raliere în jurul mesajului clar și puternic al României care susține, împreună cu statele occidentale, apărarea Ucrainei în fața invaziei neprovocate a Rusiei, apariția unor nuanțe: cât de mare trebuie să fie ajutorul dat Ucrainei sau discuții politice legate de alocare de resurse”, explică Sultănescu.

Pe acest fond, Diana Șoșoacă a transmis mesaje radicale.

„Am văzut recent un mesaj promovat chiar de doamna respectivă cum că ucrainenii au de toate, iar noi murim de foame. De ce trebuie să-i ajutăm pe ei, când noi o ducem foarte rău. Acesta nu este un mesaj prorus, ci un mesaj «puneți România înaintea tuturor»”, mai explică Sultănescu.

Un alt moment important în care Diana Șoșoacă a punctat pe social media, de data aceasta pe propriile canale, a fost venirea președintelui Volodimir Zelenski în România. Datele Crowdtangle arată un impact de cinci ori mai mare al postărilor sale față de zilele obișnuite.

Imagini reprezentând impactul postărilor Dianei Șoșoacă la momentul vizitei lui Voldimir Zelenski în România, pe baza scandalului legat de anularea discursului președintelui ucrainean în Parlamentul României.
Imagini reprezentând impactul postărilor Dianei Șoșoacă la momentul vizitei lui Voldimir Zelenski în România, pe baza scandalului legat de anularea discursului președintelui ucrainean în Parlamentul României.

Europa Liberă i-a adresat întrebări Dianei Șoșoacă și despre strategia sa de promovare în perioada următoare.

„Strategia mea pentru viitor este stabilită de Dumnezeu, ca şi până acum, şi constă în a recâştiga suveranitatea şi independenţa României şi în a asigura un nivel de trai decent pentru români prin încurajarea economiei naţionale, a producţiei de bunuri şi mărfuri pe plan intern, a reindustrializării şi dezvoltării agriculturii româneşti şi prin sprijinirea întreprinzătorilor autohtoni”, a fost răspunsul senatoarei.

  • 16x9 Image

    Oana Despa

    A lucrat mai bine de 20 de ani în televiziune unde a fost reporter specializat pe domeniul Justiției sau a condus secții de Investigații. A produs una dintre emisiunile de impact despre devalizarea României după 1989 - România furată. În prezent este pasionată de alfabetizare media și combaterea dezinformării.

XS
SM
MD
LG