Declarația a fost făcută de Fico la o zi după numirea sa în fruntea unui guvern de coaliţie în care s-a asociat cu un partid de extremă dreapta prorus.
Fico și-a făcut campania pentru alegerile din septembrie cu un discurs centrat pe oprirea ajutorului militar pentru Ucraina, motivând că politica externă a Slovaciei ar trebui să devină independentă de Bruxelles, și pe protejarea granițelor de migranții ilegali.
Liderii Uniunii Europene se întâlnesc joi și vineri la Bruxelles pentru a discuta despre conflictul dintre Israel și Hamas, dar și despre sprijinirea în continuare a Ucrainei invadate de vecinul său rus.
UE și țările sale membre au oferit asistență de miliarde de euro Ucrainei de când forțele rusești au invadat-o în februarie anul trecut.
Însă, unii oficiali și diplomați și-au exprimat temerile că Ucraina ar mai putea obține același ajutor și sprijin politic din partea Occidentului, în special a Statelor Unite, din cauza noii crize din Orientul Mijlociu.
La summitul de două zile al UE nu vor fi semnate și planurile multianuale de 50 de miliarde de euro în ajutor financiar și până la 20 de miliarde de euro în ajutor militar pentru Ucraina, pentru că aceste planuri fac parte dintr-o bătălie bugetară mai amplă pe care oficialii speră să o ncheie până la sfârșitul anului.
Înainte de a pleca joi la Bruxelles, Fico a declarat unei comisii parlamentare că nu va sprijini ajutorul militar pentru Ucraina, potrivit presei slovace. „Toți vedem că nu există o soluție militară” în Ucraina, a spus Fico.
Cât privește sancțiunile împotriva Rusiei, Fico a spus că nu va vota pentru nicio măsură nouă în acest sens până când nu va evalua impactul acestora asupra Slovaciei, relatează Dennik N și Pravda.
Fico s-a angajat în mod repetat să oprească ajutorul militar acordat Ucrainei, după ce guvernele slovace anterioare au expediat în Ucraina echipamente militare, inclusiv avioane de luptă, un sistem de apărare aeriană S-300 și vehicule de luptă și de deminare.
El a spus că sprijină eforturile umanitare și de reconstrucție și discuțiile de pace, o direcție similară cu cea a premierului ungar Viktor Orbán, dar respinsă de Kiev și de aliații săi occidentali, care spun că o asemenea atitudine nu face decât să încurajeze agresiunea Rusiei.
