Zaharova susține că această decizie nu ar corespunde „intereselor locuitorilor” Republicii Moldova și că „majoritatea covârșitoare” a moldovenilor ar avea o atitudine prietenoasă față de Federația Rusă.
Sondajele de opinie arată însă că peste 38% dintre locuitorii Republicii Moldova consideră că Rusia a pornit o invazie neprovocată în Ucraina și numai 17% cred că este „o operațiune de eliberare”. Potrivit Institutului de Politici Publice, anul trecut, 33% dintre respondenți nu susțineau agresiunea Rusiei în Ucraina.
Zilele trecute, autoritățile de la Chișinău s-au alăturat celui mai mare pachet de sancțiuni europene împotriva Federației Ruse în raport cu acțiunile de subminare a suveranității și integrității teritoriale a Ucrainei. Acestea vizează sute de persoane, inclusiv originare din R. Moldova sau care au activat în Transnistria.
Recent, Moscova a interzis intrarea în Federația Rusă pentru 11 deputați ai partidului de guvernământ din R. Moldova (PAS), pe motiv că autoritățile de la Chișinău ar „persecuta” presa de limbă rusă.
În octombrie, Chișinăul a suspendat licențele de emisie a șase posturi TV și a blocat peste 30 de site-uri, prin intermediul cărora, Rusia ar fi încercat să influențeze alegerile locale din R. Moldova.
Anterior, altor zeci de oficiali moldoveni li s-a interzis accesul în Rusia ca răspuns la acțiunile Chișinăului, cum ar fi expulzarea șefului agenției Sputnik Moldova, Vitali Denisov, sau reducerea personalului Ambasadei ruse de la Chișinău.
Din cauza invaziei ruse în Ucraina, relațiile Chișinăului cu Moscova s-au deteriorat rapid.
Președinta Maia Sandu acuză Moscova că a pus la cale o lovitură de stat împotriva guvernului pro-european de la Chișinău și că încearcă să destabilizeze situația din țară. Parlamentul denunță, rând pe rând, acorduri din cadrul Comunității Statelor Independente.
