Actualizare: Fostul primar al municipiului Baia Mare, Cătălin Cherecheș, a fost reținut marți seara de poliție, în orașul german Augsburg. El încerca să părăsească Germania, unde călătorea cu o mătușă, când a fost prins de polițiștii bavarezi.
„În seara zilei de 28 noiembrie 2023, în urma cooperării polițienești internaționale și a schimbului de date și informații, dintre Poliția Română și autoritățile din Germania, Ungaria, Austria și Italia, a fost localizat, depistat și reținut, de către polițiștii bavarezi și BKA, în Augsburg, un bărbat, de 45 de ani, din Baia Mare, urmărit internațional. Acesta a fost depistat de partenerii externi, pe baza informațiilor oferite de Poliția Română. Instanța competentă a emis pe numele bărbatului un mandat de executare a pedepsei închisorii de 5 ani, pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită în formă continuată. Mulțumim partenerilor interni și externi, pentru sprijinul acordat în prinderea acestuia. În continuare, se derulează activități procedurale specifice, pentru aducerea bărbatului în țară”, a anunțat marți seară Poliția Română.
Știrea inițială
Dezbătută în procedură de urgență, legea inițiată în octombrie 2023 de Ministerul Justiției ar adăuga între 3 luni și 3 ani la pedeapsa primită dacă cel condamnat nu se prezintă în termen de o săptămână la Poliție.
Noutatea este că pedeapsa suplimentară se aplică și celor care s-au ascuns de autorități înainte ca legea să fie modificată.
În septembrie anul trecut, o inițiativă similară a fostului ministru Cătălin Predoiu nu a primit aviz din partea fostului Consiliu Superior al Magistraturii (CSM) pe motiv că „nu se impune promovarea acesteia”.
De data asta Ministerul Justiției nu a mai cerut aviz de la CSM.
Legea a fost votată de Camera Deputaților, for decizional, și mai are nevoie de promulgarea președintelui pentru a produce efecte juridice.
Experții în drept se tem însă că, în forma actuală, legea ar putea fi declarată neconstituțională.
Legea penală mai favorabilă
Avocatul Toni Neacșu, fost judecător și fost membru al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), susține într-o postare pe Facebook că noua reglementare - care îi obligă pe toți condamnații definitiv, indiferent unde se află – să se predea autorităților române în termen de șapte zile este neconstituțională.
„Practic, toți fugarii de justiția din România sunt repuși automat într-un termen de șapte zile în care trebuie să se predea, altfel pedeapsa li se prelungește cu până la 3 ani, iar prescripția executării pedepsei se întrerupe pentru că săvârșesc o noua infracțiune. Această aplicare retroactivă - repet, indiferent cât de populară o fi ea - încalcă un principiu fundamental al procesului penal, neretroactivitatea legii penale”, susține Neacșu.
Rămâne de văzut cine o va ataca la Curtea Constituțională și care va fi decizia judecătorilor, conchide expertul.
Dacă nu va fi contestată înainte de promulgare, eventuala neconstituționalitate a legii ar putea fi invocată de orice condamnat fugar căruia i se majorează pedeapsa.
Ministrul Justiției, Alina Gorghiu, a declarat că legea „bună şi importantă, mai ales în contextul în care sunt anumite persoane condamnate care găsesc tot felul de tertipuri pentru a nu-şi executa pedepsele în sistemul penitenciar din România, aşa cum o fac marea majoritate a persoanelor condamnate de instanţele din România.”
Raiul condamnaților
Despre primarul Cătălin Cherecheș, condamnat la cinci ani închisoare cu executare pentru luare de mită, presa din Baia Mare a relatat că acesta s-ar fi stabilit pe o insula din sudul Italiei.
Cherecheș ar fi plecat din țară cu câteva ore înainte de pronunțarea judecătorilor și a folosit un pașaport al unei rude.
După fuga sa din țară, șeful Poliției de Frontieră, Victor Ivașcu, a fost demis.
Începând cu 2019 – 2020, mai mulți condamnați pentru fapte de corupție din România s-au predat autorităților italiene, apoi au inițiat procese de extrădare costisitoare.
Din analiza ministerului Justiției privind situația fugarilor, sunt preferate Curțile de Apel din Bari, Napoli, Bologna sau Milano.
Condamnații, care de cele mai multe ori dispun de importante resurse financiare, își cumpără în prealabil locuințe în Italia, dar se predau pe raza curților de apel amintite care sunt recunoscute pentru practica de a refuza mandatele de extrădare pe motiv că nu sunt condiții decente de arest în România.
Chiar dacă legea evadării va fi promulgată, majorarea pedepselor pentru fugari nu ajută dacă alte țări refuză extrădarea condamnaților din România.
Cazuri de fugari „adoptați” de Italia
Daniel Dragomir, condamnat la o pedeapsă de 3 ani închisoare și 10 luni cu executare în România pentru spălare de bani și trafic de influență. El are reședința în Modena și s-a predat poliției din Bari. Încă nu s-a stabilit ce pedeapsă va executa în Italia.
La fel, Ionel Arsene, condamnat la 6 ani și 8 luni închisoare, cu reședința în provincia Brescia, s-a predat tot în Bari pentru a fi judecat în sudul Italiei.
Inițial, cererea de extrădare în România a lui Arsene a fost aprobată, dar Curtea de Apel din Bari a amânat decizia pentru efectuarea unei expertize medicale. Apărătorii acestuia au invocat o „tulburare depresivă severă”, existând un „risc foarte mare” să se sinucidă dacă ar fi adus într-un penitenciar din România.
Pe același model a scăpat de extrădare și Mario Iorgulescu, condamnat la 13 ani și 8 luni închisoare pentru omor. În urma unor expertize medicale plătite de părinții acestuia, a rezultat că nu are discernământ.
Romeo Albu și Bogdan Cornel Popa, condamnați în dosarul fostului primar Sorin Oprescu la pedepse de 6 și 11 ani, au reședința în Verona, dar s-au predat la Napoli. În octombrie 2022 a fost refuzată predarea lui Albu, iar acesta așteaptă stabilirea unei sancțiuni alternative la pedeapsa de 6 ani închisoare aplicată în România.
Sorin Strutinsky, prietenul fostului primar de Constanța Radu Mazăre, a fost condamnat în România la 10 ani închisoare și s-a predat la Bologna.
Predarea Alinei Bica, fostă șefă a DIICOT, a fost refuzată în noiembrie 2020, iar o sancțiune alternativă la pedeapsa de 4 ani închisoare a fost dispusă abia după doi ani și jumătate, când a fost lăsată liberă, fiind obligată să participe la un program de reintegrare socială.
Ioan Bene, om de afaceri din Cluj condamnat în același dosar cu Alina Bica, a executat mai puțin de 1 an din pedeapsa de 6 ani și 3 luni închisoare, restul fiind înlocuit cu probațiune.
Predarea lui Emil Dragoș Săvulescu a fost refuzată în septembrie 2020, pedeapsa de 5 ani și 6 luni închisoare fiind parțial grațiată. În final, în octombrie 2022, instanța italiană a concluzionat că nu mai este valabilă condamnarea din România, întrucât la data pronunțării era împlinită prescripția răspunderii penale conform legii române.
Rafael Adrian Gheorghe, omul de bază al fostului ministru de Interne Marcel Vela, a fost condamnat în octombrie 2021 la 3 ani închisoare cu executare după ce ar fi luat o mită de 150.000 de euro. Influent membru al PNL, a fugit în Italia înainte de condamnare. Gheorghe nu a fost extrădat deoarece s-a considerat că o suprafață de 4 metri pătrați în celulă nu este suficientă pentru a executa pedeapsa în România.
Marian Zlotea, fost europarlamentar, este un alt condamnat definitiv care a rămas în Italia. Condamnat în 2021 la 8 ani și 6 luni închisoare pentru fapte de corupție, a plecat din țară și extrădarea sa a fost refuzată pe același motiv – condițiile precare de detenție din închisorile din țară.
Alina Bica, Ioan Bene, Daniel Dragomir, Ionel Arsene sau Darius Vâlcov, extrădat între timp în România, au fost apărați de același avocat: Cristian di Giusto, din Bari.
L-am întrebat dacă primarul Cherecheș l-a contactat pentru a-l asista într-un eventual proces de extrădare. „Îmi pare rău, nu-l cunosc”, ne-a transmis avocatul italian.
Alți fugari, alte destinații
Sorin Oprescu, fost primar al Bucureștiului, a fost condamnat în 2022 la o pedeapsă de 10 ani și 8 luni închisoare pentru luare de mită. A plecat din țară și s-a stabilit în Grecia. Curtea de Apel din Atena a decis să nu-l extrădeze după ce a invocat condițiile din închisorile din România.
Paul Philippe al României este urmărit internațional în baza unui mandat european de arestare emis de Curtea de Apel Braşov în decembrie 2020 pentru executarea pedepsei de 3 ani şi 4 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de cumpărare de influenţă, paguba fiind de 9.523.769 de euro.
A fost localizat pe teritoriul Franţei – procedura fiind în curs – după ce autoritățile franceze au solicitat sentinţa de condamnare tradusă în limba franceză, condiţiile de detenţie şi alte informații legate de desfășurarea procesului penal.
Nela Ignatenko, condamnată la o pedeapsă de 5 ani închisoare în dosarul „ferma Băneasa”. A fost localizată pe teritoriul Belgiei, procedură în curs (mandat european de arestare – contact direct instanţa emitentă şi autoritățile belgiene); au fost acordate garanții privind condițiile de detenție de către Administrația Națională a Penitenciarelor.
Benyamin Steinmetz. Curtea de Apel Brașov a transmis autorităților din Republica Elenă un mandat european de arestare, în vederea executării unei pedepse de 5 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de constituire a unui grup infracțional organizat, în urma localizării sale pe teritoriul acestui stat. Predarea a fost refuzată de către statul solicitat, autoritatea de executare din Republica Elenă apreciind că afaceristul israelian nu a beneficiat de un proces echitabil.
Reținut ulterior de autoritățile din Cipru, Steinmetz a fost eliberat pe același considerent. În noiembrie 2023, Curtea de apel de la Nicosia a decis împotriva extrădării în România a magnatului israelian al mineritului Steinmetz.
4.500 de fugari în 2020
Europa Liberă a arătat că, în 2020, 1 din 5 condamnați definitiv nu se preda poliției pentru a fi încarcerat.
Potrivit statisticilor Administrației Naționale a Penitenciarelor (ANP) și ale Poliției Române, unul din cinci condamnați definitiv dispare de la domiciliu înainte de pronunțarea unei sentințe de închisoare cu executare.
La acel moment, 4.514 persoane condamnate definitiv erau date în urmărire generală.
În urmă cu o lună, ministrul Justiției, Alina Gorghiu, declara că instituția „are ca prioritate situația fugarilor din țară, temă de interes și pentru Guvernul României”.
De la începutul anului, 600 de persoane au fost aduse în țară pentru executarea pedepselor, a precizat ministrul justiției.
„Doar împreună putem să facem ca numărul fugarilor din România să se diminueze. De la începutul anului și până acum sunt mai bine de 600 de fugari pe care statul român, prin autoritățile sale, a reușit să-i aducă înapoi în România să execute pedeapsa în penitenciarele românești. Societatea românească merită o justiție care să meargă până la capăt”, a declarat Gorghiu.
