La 22 februarie 2024, Consiliul Uniunii Europene a anunțat că vor fi sancționați:
- Chiril Guzun, fost polițist de frontieră, liderul grupării paramilitare „Scutul Poporului”;
- Dmitri Miliutin, șeful Departamentului de Informații Operaționale de la al cincilea directorat al Serviciului Rusesc de Securitate (FSB), responsabil de operațiunile rusești în R. Moldova, în special în regiunea transnistreană;
- Arina Corșicova, șefa unor trusturi de presă din Moldova care cuprind televiziunile Accent TV și Primul în Moldova, cărora li s-a suspendat licența, conducătoarea unor campanii de dezinformare și aliata oligarhului fugar Ilan Șor;
- Dumitru Chitoroagă, proprietarul unor canale de televiziune din Moldova ca TV6 sau Orhei TV, cu licențe suspendate, care au promovat mesaje menite să submineze democrația, inclusiv la comanda lui Șor;
- Maria Albot, consiliera pe teme externe a bașcanului UTA Găgăuzia, administratoarea fundației „Miron Șor”, considerată de UE aliată de încredere a lui Ilan Șor;
- Victor Petrov, politician, membru al Adunării Populare din autonomia găgăuză, liderul unei formațiunii politice pro-ruse care a fuzionat cu partidul „Renaștere” al lui Șor.
- Asociația Oamenilor cu Epoleți „Scutul Poporului”, grupare paramilitară condusă de Chiril Guzun, cuprinzând foști militari și polițiști, care pun la cale proteste, inclusiv cu folosirea violenței, în special în scopul destabilizării R. Moldova, în colaborare cu oamenii lui Șor.
Pe 30 mai 2023, Consiliul UE i-a numit ca sancționați pentru tentative de destabilizare a Moldovei pe Ilan Șor, Gheorghe Cavcaliuc, Marina Tauber, Igor Ceaika și Vladimir Plahotniuc.
Alți doi moldoveni, Grigore Caramalac și Alexandr Kalinin, au fost sancționați pentru acțiuni contra Ucrainei.
Mecanismul de sancționare a acestor persoane a fost propus de mai mulți miniștri de Externe, inclusiv ai României, Estoniei și Franței, la solicitarea autorităților moldovene.
De atunci, Șor, Tauber și Plahotniuc au cerut Curții de Justiție a UE să fie scoși de pe lista de sancțiuni, declarându-se victimele răzbunării politice a guvernării PAS, dar instanța europeană încă nu s-a pronunțat în aceste cazuri.
La anunțarea noilor sancțiuni, joi, șeful politicii externe și de securitate UE, Josep Borrell, a spus că adăugirile la listă „trimit încă un semnal politic important al sprijinului neclintit al UE pentru Moldova, pentru independența și suveranitatea ei”.
