În urmă cu opt ani, când rezultatele la alegerile parlamentare din Rusia au arătat o victorie masivă a partidului de guvernământ Rusia Unită, aliniat Kremlinului, un analist de date a publicat o analiză a modelelor de vot despre care a spus că indică o fraudă masivă.
Graficele din analizele lui Serghei Șpilkin de la acele alegeri și cele dinainte au fost atât de convingătoare încât au intrat în cultura populară sub forma „fierăstrăului lui Churov” - un zig-zag de anomalii numit astfel după cel care a condus Comisia Electorală Centrală a Rusiei în perioada 2007-2016.
Șpilkin și-a repetat modelul la alegerile prezidențiale din 2018, afirmând că Vladimir Putin ar fi primit, de fapt, 10 milioane de voturi frauduloase.
Acum, jurnaliştii şi cel puţin un cercetător electoral, au aplicat modelul lui Șpilkin la alegerile care tocmai s-au încheiat și pe care oamenii lui Putin spun că acesta le-ar fi câștigat cu aproximativ 87% din voturi. Rezultatul reprezintă un record chiar și pentru longevivul Putin, care s-a impus la putere în Rusia, ca premier sau președinte, în ultimii 25 de ani, ajungând să-l depășească până și pe Stalin.
Novaïa Gazeta Europe plusează și scrie că, de fapt, Putin a primit cel puțin 31,6 milioane de voturi frauduloase, din aproximativ 75 de milioane de voturi exprimate.
Între timp, Important Stories, un canal de Telegram, a concluzionat că lui Putin i-au fost acordate aproximativ 22 de milioane de voturi frauduloase.
Important Stories și-a explicat estimarea mai scăzută spunând că a exclus voturile Moscovei, pentru că oficialii au combinat voturile date personal cu votul electronic online, ceea ce ar fi de natură să denatureze rezultatele analizei.
„Nu am văzut niciodată o campanie prezidențială care să nu respecte niciun standard constituțional”, a scris Golos, o organizație de supraveghere electorală interzisă în prezent, în raportul său de sinteză.
Întrebat de RFE/RL despre constatările jurnaliştilor, Șpilkin, care luna trecută a fost desemnat „agent străin” în temeiul unei legi ruse punitive care vizează restricţionarea muncii jurnaliştilor, activiştilor societăţii civile şi altora, a refuzat să comenteze.
În 2012, Șpilkin a câștigat un premiu de top în științe politice din Rusia pentru munca sa la alegerile parlamentare din anul precedent.
Rezultate prezise
Pentru experții Kremlinului, rezultatul alegerilor care s-au încheiat pe 17 martie nu poate fi pus la îndoială.
Kremlinul a conceput campania pentru a exclude chiar și o provocare lipsită de orice pericol: fostul parlamentar Boris Nadejdin, care deși a adoptat o poziție politică anti-război, fără a critica însă și invadarea Ucrainei, a fost împiedicat să apară în buletinul de vot în baza unor pretexte tehnice.
Cei trei concurenți care au apărut pe buletinul de vot sunt parlamentari sau personalități politice care nu l-au criticat niciodată pe Putin și care nici nu au adoptat poziții care să difere semnificativ de cele ale liderului de la Kremlin.
Bărbatul pe care mulți ruși îl vedeau ca pe o amenințare politică reală la adresa lui Putin - Alexei Navalnîi - a fost condamnat la închisoare în baza unor dosare despre care a spus că sunt instrumentate politic și a murit într-o închisoare din Arctica în condiții nici acum elucidate.
Cu câteva luni înaintea votului, ziarul Kommersant și postul de știri Meduza, au citat oficiali ruși sub protecția anonimatului care au declarat că departamentul de la Kremlin responsabil cu supravegherea alegerilor și-a stabilit o țintă de prezență la vot de 70% și câștigarea alegerilor cu cel puțin 75% din voturi.
În zilele dinaintea votului, sondajul centrului de sondare VTsIOM, finanțat de stat, estima că Putin va primi 82% din voturi, cu o prezență de 71%.
Rezultatele oficiale, anunțate pe 18 martie de Comisia Electorală Centrală, al cărei șef este un fidel al Kremlinului, au arătat că Putin a primit 87,3% din voturi, cu o prezență la vot de 77,44% - 87,1 milioane de persoane - din alegătorii eligibili. Să nu uităm că votul a fost desfășurat ilegal în regiunile ucrainene ocupate de Rusia. Or, aceste rezultate sunt cu aproape 10 puncte procentuale mai mari decât rezultatele alegerilor din 2018.
Dar de ani de zile, oficialii au împiedicat orice fel de monitorizare independentă sau externă a procedurilor de vot.
Misiunile occidentale de observatori au fost blocate, agenții ruși de monitorizare precum Golos au fost forțați să părăsească țara și chiar și camerele de luat vederi folosite de monitori pentru a observa sute de secții de votare din întreaga țară au fost demontate.
Între timp, analizele lui Șpilkin au fost acceptate ca un model verificabil care rezistă controlului arată modul în care se presupune că oficialii electorali manipulează conturile.
În termeni simpli, modelul și graficele derivate din acesta arată anomalii neobișnuite în numărătoarea voturilor pe parcursul scrutinului, pe măsură ce prezența la vot crește. Dacă nu ar exista manipulare a rezultatelor votului, potrivit acestui model distribuirea voturilor între Putin și ceilalți candidați ar părea mai lină, cu puține abateri abrupte.
Cercetătorii spun că anomaliile pot fi explicate prin introducerea numărătorilor de buletine de vot fictive în înregistrările oficiale.
Ivan Șukșin, cercetător la Golos, a declarat că a ajuns la o concluzie similară folosind modelul Șpilkin, independent de relatările mass-media: 22 de milioane de voturi frauduloase, un număr despre care a spus că nu ia în calcul votul online și nici votul în teritoriile ucrainene pe care Rusia pretinde că le-a anexat.
Andras Toth-Czifra, analist politic și de risc la Institutul de Cercetare în Politică Externă, a spus că metoda lui Șpilkin este convingătoare, dar nu poate surprinde forme mai sofisticate de manipulare electorală, cum ar fi votul forțat sau preferințele celor care nu au participat la vot.
Modelul, a spus el, pare să indice și cifrele prezenței la vot care au fost „aproape sigur semnificativ mai mici” decât cifrele oficiale.
„Acest lucru este important pentru că realizarea unei prezențe ridicate a fost unul dintre obiectivele principale ale Kremlinului, iar autoritățile au depus mult efort pentru realizarea acestui lucru”, a spus el pentru RFE/RL.
„Dacă obținerea rezultatelor dorite le-a impus totuși să inventeze zeci de milioane de voturi, asta spune multe despre capacitatea autorităților de a mobiliza alegătorii”.
Şukșin, expertul Golos, a mai concluzionat că unuia dintre contestatorii lui Putin, Vladislav Davankov, i-a fost ajustat numărul voturilor, astfel încât să poată fi plasat pe locul trei, după candidatul Partidului Comunist.
Unii activiști din opoziție au îndemnat oamenii să voteze pentru Davankov în speranța de a forța organizarea celui de al doilea tur de scrutin.
„Acesta a fost cel mai mizerabil mod de falsificare a alegerilor prezidențiale din istoria țării”, a spus Șukșin.
Traducerea și adaptarea, Dora Vulcan
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
