Într-o scrisoare pe care președintele Consiliului European, Charles Michel, a trimis-o liderilor UE, acesta le cere să își pună economiile pe „picior de război”, în contextul agresiunii Rusiei asupra Ucrainei.
„Acum, când ne confruntăm cu cea mai mare amenințare la adresa securității de la cel de-al Doilea Război Mondial, este timpul să luăm măsuri radicale și concrete pentru a fi pregătiți pentru apărare și pentru a pune economia UE pe picior de război", a cerut Charles Michel.
Avertizând că europenii „se confruntă cu un moment crucial”, Charles Michel spune că principala sarcină a liderilor UE este „furnizarea rapidă de ajutor militar Ucrainei” pornind de la inițiativa recentă a Republicii Cehe, care a reușit să achiziționeze 300.000 de obuze de artilerie pe piețe din afara Europei în doar trei săptămâni.
În condițiile în care sprijinul militar al SUA este incert, observatorii remarcă o înăsprire a retoricii europene la adresa Rusiei. Liderii Uniunii par să fie tot mai conștienți că trebuie să își intensifice campania de sprijinire a Ucrainei, pentru a o ajuta să câștige războiul și să-și asigure capacitatea de apărare pe termen lung.
Șefii de stat și de guverne din UE urmează să examineze și propunerile controversate de confiscare a dobânzilor de miliarde de euro din activele rusești înghețate și folosirea lor în sprijinul Ucrainei.
Șeful diplomației UE, Josep Borrell, a declarat că va propune Consiliului folosirea a 90% din veniturile din activele rusești înghețate în Europa pentru a cumpăra arme pentru Ucraina prin intermediul fondului european pentru pace.
Borrell a mai spus că va propune ca restul de 10% să fie transferat la bugetul UE, pentru a fi folosit pentru a spori capacitatea industriei ucrainene de apărare.
Susținătorii ideii afirmă că astfel s-ar putea strânge 27 de miliarde de euro pentru Ucraina, în următorii patru ani.
Propunerea este însă plină de provocări juridice și politice. Kremlinul a transmis deja că o astfel de mișcare ar fi o „încălcare fără precedent a dreptului internațional”.
Principala preocupare a liderilor europeni este posibilitatea ca instanțele internaționale de judecată să ordone ca toți banii să fie returnați Rusiei, ceea ce ar afecta puternic reputația Europei ca mediu sigur pentru investitori.
Liderii Uniunii Europene discută și posibilitatea emiterii unor așa-numite obligațiuni de apărare, variantă amintită de președintele francez, Emmanuel Macron, ca mijloc de finanțare a creșterii investițiilor în domeniul apărării.
O altă variantă discutată de partenerii europeni este ca fiecare stat membru UE să contribuie cu 2% din PIB-ul național la apărarea UE. Acest lucru ar genera un buget anual de până la 80 de miliarde de euro.
Aderarea noilor stat candidate
Liderii europeni ar urma să aprobe deschiderea negocierilor de aderare cu Bosnia și Herțegovina, potrivit unui proiect de concluzii al Consiliului European din 20 martie, consultat de Europa Liberă.
Țările care au fost inițial sceptice cu privire la progresul Bosniei, precum Olanda, nu se vor mai opune deciziei, atâta timp cât este clar că Bosnia se va angaja la reforme interne semnificative înainte de a trece la următoarea etapă a procesului de aderare.
Cei mai puternici susținători ai Ucrainei din UE, cum ar fi țările baltice, cer un calendar clar cu privire la momentul în care blocul va face următorul pas în procesul de extindere pentru Ucraina și Moldova.
Alte state, inclusiv Ungaria, nu susțin stabilirea unui termen clar în acest moment
Importurile agricole din Ucraina
În timp ce premierul polonez Donald Tusk și președintele francez Emmanuel Macron se pregătesc să ceară restricții mai dure asupra importurilor agricole ucrainene, mai multe țări din UE continuă să importe cereale rusești, scrie Politico.
Printre acestea se află Spania, Italia și Franța sunt cumpărători obișnuiți de cereale rusești.
Președinta Comisiei, Ursula von der Leyen, a anunțat că va propune liderilor UE un plan de reintroducere a tarifelor pentru cerealele rusești.
Franța și Polonia sunt țările unde au loc cele mai puternice proteste ale fermierilor împotriva importurilor de produse agricole din Ucraina, mult mai ieftine și care nu se supun reglementărilor Uniunii Europene.
Războiul din Gaza
Potrivit proiectului de concluzii al Consiliului European, consultat de Europa Liberă, liderii Uniunii Europene vor condamna situația umanitară catastrofală din Gaza, vor recunoaște dreptul Israelului de a se apăra și vor solicita oprirea ostilităților și returnarea tuturor ostaticilor.
De asemenea, vor relua susținerea pentru ideea celor două state, israelian și palestinian, ca soluție pentru o pace durabilă în Orientul Apropiat.
Proiectul de concluzii, care va fi discutat la Consiliul Europea, și care poate fi modificat până la încheierea dezbaterilor, cere Israelului să nu declanșeze o operațiune terestră în orașul Rafah, din sudul Fâșiei Gaza.
Klaus Iohannis va cere la Consiliu sprijin pentru Ucraina și Moldova
Preşedintele României, Klaus Iohannis, a afirmat înaintea participării la Consiliul European că va insista asupra urgenţei sprijinului militar pentru Ucraina, transmite News.ro.
Klaus Iohannis a adăugat că este fundamentală şi menţinerea sprijinului european pentru Republica Moldova şi va evidenţia „faptul că Republica Moldova traversează o perioadă pre-electorală complexă şi se confruntă cu ameninţări hibride, chiar fără precedent”.
„Siguranţa Republicii Moldova înseamnă siguranţa spaţiului european. În tot acest tablou complex, voi insista asupra importanţei Mării Negre, zonă cu valenţe multiple atât pentru securitatea în sine a Europei, cât şi pentru securitatea alimentară, chiar la nivel global”, a declarat preşedintele Iohannnis.
