Președintele Camerei Deputaților, Alfred Simonis, și ministrul Economiei, senatorul Radu Oprea, amândoi de la PSD, au depus anul trecut o propunere legislativă care să limiteze cheltuielile cu presa și propaganda la cel mult 30% din subvenție.
Proiectul venea în condițiile în care, în prezent, PSD și PNL cheltuie aproape dublu din banii primiți de la bugetul public pentru a-și cosmetiza imaginea în media.
Modificarea legii urma să rezolve și problema de fond. Asigurarea transparenței cheltuirii banilor.
Cu alte cuvinte, actul normativ impunea partidelor politice să publice „lista furnizorilor și valoarea produselor și serviciilor prestate”.
Formațiunile politice ar fi fost obligate să facă publice contractele cu entitățile media, tipul serviciilor și cât au costat.
Propunerea venită dinspre PSD prelua de fapt un proiect de lege al Autorității Electorale Permanente care a zăcut luni bune la Guvern, fără să se întâmple nimic.
Odată introdusă inițiativa în Parlament, ea a fost îngropată cu totul.
Traseul unei legi orfane. PSD și PNL tac
Actul normativ propus de cei doi social-democrați a fost depus la Senat pe 12 aprilie 2023 și semnat de un număr consistent de parlamentari ai PSD și câțiva ai AUR.
Singurul progres înregistrat după un an este că, pe 12 septembrie 2023, Senatul a adoptat legea tacit, pentru că așa prevăd procedurile.
Cu alte cuvinte, propunerea a ajuns la Camera Deputaților fără nicio dezbatere.
Pe 3 octombrie, propunerea de lege a fost însă abandonată, după ce Biroul Permanent a respins o cerere a Comisiei de Cultură de a fi inclusă în rândul comisiilor raportoare.
Inițiatorii acestui proiect de lege, Alfred Simonis și Radu Oprea, nu au vrut să comenteze de ce propunerea lor zace de mai bine de șase luni în Camera Deputaților, fără să fi existat nici măcar o dezbatere relevantă.
Șeful deputaților, Alfred Simonis, ne-a apostrofat că prezidează ședința de plen și nu poate răspunde la întrebări. Deși întrebările au transmise și în scris, acesta nu a mai răspuns până la publicarea articolului.
Ministrul Radu Oprea a declarat că este la Comisia Mixtă cu Republica Moldova și, de asemenea, nu a mai revenit cu răspuns.
Prim-ministrul și președintele PSD, Marcel Ciolacu, nu a răspuns deloc la mesajul trimis de Europa Liberă.
Surse apropiate de premier au declarat însă pentru Europa Liberă, sub protecția anonimatului, că legea nu are susținere în acest moment, dar că PSD ar vrea în continuare să o adopte.
Totuși, social-democrații nu au făcut presiuni pentru promovarea inițiativei lor. După ce au depus-o la Parlament, au lăsat să se aștearnă tăcerea. Nu s-au luptat pentru proiect, nici nu au arătat cu degetul spre cei care s-ar împotrivi și ar face imposibilă adoptarea lui.
Șeful AEP ne trimite la Parlament
Întrebat dacă PNL susține legea, purtătorul de cuvânt al liberalilor, Ionuț Stroe, a transmis Europei Libere că se va interesa despre subiect, dar nu a mai revenit nici el cu vreun răspuns.
Președintele Autorității Electorale Permanente, Toni Greblă, fost membru PSD și susținut de partid pentru postul de la AEP, nu a vrut să răspundă dacă instituția sa mai susține actul normativ din Parlament, inspirat, de altfel, din proiectul Autorității.
El a declarat pentru Europa Liberă că „proiectul e la Parlament, întrebați la Parlament” și a închis telefonul.
Liana Ganea, președinte ActiveWatch, organizație care militează pentru libertatea de exprimare, imparțialitate și transparență, crede că, de fapt, „PSD și PNL nu doresc să transparentizeze cheltuielile pe care le fac pentru propagandă în presă. Nu este în interesul lor să vedem noi, publicul, în ce mod sunt încheiate aceste contracte.”
Și Septimius Pârvu, specialist în bună guvernare la Expert Forum, susține că marile partide nu au niciun interes să adopte legea și au depus inițiativa doar pentru reclamă. Altfel, nu s-ar împotrivi cu atâta insistență să facă publice contractele cu presa, spune el.
„Mai ales PSD și PNL, care au cumpărat foarte multă reclamă prin contracte pentru o imagine pozitivă sau, dimpotrivă, poate au plătit chiar ca să nu apară anumite știri”, crede expertul.
El atrage atenția că problema ar putea să fie rezolvată nu de politicienii români, ci de Bruxelles, printr-un regulament european.
„Probabil acela va fi instrumentul prin care partidele vor fi obligate să marcheze publicitatea politică”, spune Septimius Pârvu, care atrage atenția că acest concept, de publicitate politică, nici măcar nu e definit clar în lege pentru perioadele din afara campaniei electorale.
2024, un an special, cu trei campanii electorale
În 2024, situația e diferită față de restul anilor. În timpul campaniilor electorale – trei la număr anul acesta, din cauza comasării localelor cu europarlamentare – partidele vor putea plăti transparent spoturi și emisiuni electorale la televiziuni, lucru interzis în restul timpului.
Spoturilor TV și radio se adaugă articolele electorale în presa scrisă și online. De ce au nevoie atunci de expunere și în afara campaniilor?
Liana Ganea atrage atenția că miza cea mare nu e finanțarea în timpul campaniei electorale, care este clar reglementată, pentru că nu de acolo vin marile beneficii de imagine.
„Acum (n.r. înainte de campania electorală) sunt marile bătălii pe promovarea imaginii în presă pentru partidele politice și pentru actorii politici.”
„Cheltuielile care se fac efectiv în timpul campaniei electorale sunt cu siguranță mult mai puțin importante. Televiziunile sunt mult mai atent supravegheate de către Consiliul Național al Audiovizualului în perioada campaniei”, spune reprezentanta ActiveWatch.
Câți bani primesc partidele politice și cât cheltuie pe presă & propagandă
În 2024, an cu patru rânduri de alegeri, bugetul aprobat pentru finanțarea partidelor politice este de 314 milioane de lei, aproape 63 de milioane de euro. Cel mai mare din toate timpurile.
Alocările sunt în desfășurare, așa că, pentru o imagine de ansamblu, ne uităm la anul 2023.
Anul trecut, subvențiile au fost de peste 227 de milioane de lei, adică peste 45 de milioane de euro. PSD și PNL au luat cei mai mulți bani de la stat: 17,6 milioane de euro, respectiv 14,9 milioane.
USR a primit 8 milioane de euro, AUR – 3 milioane, PMP – 500.000 de euro, pentru că a avut subvenția suspendată de la jumătatea anului. Iar Pro România a luat 668.000 de euro.
Potrivit Expert Forum, aproape jumătate din banii cheltuiți în 2023 de partide s-au dus pe presă și propagandă.
- presă și propagandă – 120 milioane de lei (24 milioane de euro) – 48% din totalul cheltuielilor
- personal – 24 milioane de lei (4,8 milioane de euro) – 9,5% din totalul cheltuielilor
- activități politice – 21 milioane de lei (4,2 milioane de euro) – 8,5%
- sondaje de opinie – 19 milioane de lei (3,8 milioane de euro)– 7,8 %
- bunuri mobile și imobile – 18 milioane de lei (3,6 milioane de euro) – 7,2%
- consultanță politică – 17 milioane de lei (3,4 milioane de euro) – 7 %
- pentru restul categoriilor, procentele sunt sub 3% – total 30 de milioane de lei (6 milioane de euro).
Partidul Social Democrat a cheltuit cea mai mare sumă pentru presă, urmat îndeaproape de Partidul Național Liberal. Uniunea Salvați România a cheltuit circa jumătate, iar Alianța pentru Unirea Românilor doar 5%.
- PSD – 57 milioane de lei (11,4 milioane euro) – 67% din cheltuieli
- PNL – 46 milioane de lei (9,2 milioane euro) – 63%
- USR – 14 milioane de lei (2,8 milioane euro) – 31%
- AUR – 2 milioane de lei (400.000 euro) – 5%
Și statisticile AEP arată un procent enorm al cheltuielilor cu presa și propaganda, față de restul cheltuielilor, în primele nouă luni din 2023.
Față de ceilalți ani, cheltuielile pentru presă și propagandă au ajuns în 2023 la un nou record.
În 2022, partidele politice au cheltuit 100 de milioane de lei (20 de milioane de euro), iar în 2021 aproape la jumătate, adică 60 de milioane lei (12 milioane de euro).
Septimius Pârvu, de la Expert Forum, spune că „partidele au ajuns să fie mai prolifice decât companiile, dau mai mult decât firmele pe publicitate”.
În momente politice tensionate, partidele pompează bani în presă
În 2021 au existat câteva vârfuri de finanțare a presei dinspre PNL și PSD. Mizele politice foarte mari din acele momente ar putea explica de ce partidele au investit mult în modul cum a fost reflectată imaginea lor în presă.
În septembrie 2021, PNL și USR erau împreună la guvernare, dar, după tensiunile politice dintre cele două partide, USR a ieșit din Guvern.
Luna octombrie a fost luna negocierilor cruciale între PNL și, până în acel moment, adversarii de la PSD. Cele două partide au bătut palma, iar președintele Klaus Iohannis a girat noua alianța.
La început de noiembrie, Guvernul PSD-PNL, condus de Nicolae Ciucă, a fost învestit, iar fostul președinte liberal, Ludovic Orban, a fost exclus din partid.
Efectul de bumerang al cumpărării tăcerii presei de către partide
Nu doar cuantumul cheltuielilor cu propaganda în presă este o problemă, ci mai ales lipsa de transparență.
Principalele două partide, PSD și PNL, nu publică în detaliu cui dau banii și pentru ce. În paralel, site-urile de știri plătite de partide nu marchează cu „P” (Publicitate) articolele pentru care au încasat banii.
„Când jurnalistul se ține de mână cu management-ul și cu patronatul în a călca în picioare regulile meseriei, nu ne putem aștepta că o să delimiteze clar spațiul publicitar de cel editorial”, declară Liana Ganea, președinte ActiveWatch.
„Se întâmplă frecvent la marile televiziuni de știri și de aceea este nevoie să se intervină legislativ, pentru a se diminua acest mecanism total corupt al finanțării presei de către partidele politice, cu bani publici, finanțare care este complet obscură, ascunsă publicului larg”, mai spune ea.
Așa se ajunge însă la un deficit de democrație. Presa își ratează rolul principal, iar publicul ajunge să fie neinformat, dacă nu chiar dezinformat, mai arată Liana Ganea.
„Partidele nu au niciun interes să fie criticate de către mass-media. Și dacă critica mass-media nu există, atunci de multe ori nici oamenii nu află despre probleme, despre chestiuni de interes public. Până la urmă, nu e treaba oamenilor să stea cu ochii pe Guvern, ci este treaba presei. Iar parte din această presă nu își exercită rolul de câine de pază al societății așa cum ar trebui, rol pentru care are și protecție constituțională. Și asta este în beneficiul partidelor care formează Guvernul”, adaugă reprezentantul ActiveWatch.
În fapt, situația s-ar putea să nu fie nici măcar în beneficiul partidelor pe termen lung.
Spațiului de dezbatere este golit de subiectele relevante, evitate de presa plătită de partide. Oamenii politici dezbat de formă doar subiecte comode, fapt care gonește o mare parte a publicului.
Așa apar mișcări populare masive care resping partidele politice, indiferent de culoare, și preferă independenții care candidează în alegeri. Așa se explică și locul codaș ocupat de Parlament la capitolul încredere în toate sondajele din ultimii zeci de ani, spun experții consultați de Europa Liberă.
Este un eșec până la urmă exact al partidelor care plătesc ca să nu fie criticate.
Dezinteresul față de alegeri, prezența foarte scăzută, ura față de partide sunt alimentate cu bani de la stat, pe care politicienii îi folosesc din plin ca să se pună la adăpost de orice critică.
„Dacă continuăm așa, practic o să avem două partide care cumpără de fapt eșecul democrației și al libertății presei”, afirmă Septimius Pârvu.
Cum se calculează subvenția și cum a crescut după 2018
Finanțarea partidelor de către stat a cunoscut un boom după 2015 și 2016, când legea finanțării partidelor din 2006 a fost modificată. Se stabilea o nouă formulă de calcul. Partidele primeau între 0,01 și 0,04% din bugetul României, prevăzut anual printr-o lege.
În 2018 - 2019, în mandatele guvernelor PSD conduse prin interpuși de Liviu Dragnea, președintele de atunci al partidului, legea a fost modificată substanțial, iar suma alocată partidelor de la buget a crescut considerabil.
Procentul de 0,01 până la 0,04% nu se mai raporta la bugetul României, ci la Produsul Intern Brut – un indicator care reprezintă valoarea totală, inclusiv cea privată, a economiei. A fost un nou boom în finanțarea partidelor, care se perpetuează până azi.
Banii sunt alocați partidelor parlamentare în funcție de numărul de voturi sau partidelor care reușesc să obțină 50 de mandate de consilier județean sau general, chiar dacă nu trec pragul electoral și astfel nu intră în Parlament.
Standardele impuse de lege pentru a obține subvenție de la stat sunt foarte sus, ceea ce face ca aceleași câteva formațiuni politice să beneficieze de ani de zile de grosul banilor de la buget.
Ce partide primesc subvenție
Este vorba despre partidele parlamentare – PSD, PNL, USR, AUR – și doar două partide care nu au atins pragul electoral – Pro România și PMP – dar care s-au calificat la finanțare de la stat pentru că au reușit să obțină numărul de mandate de consilier județean sau general.
UDMR primește bani, dar nu sub formă de subvenție, ci printr-un alt mecanism mai avantajos, cel dedicat finanțării minorităților naționale. Este vorba de 40 de milioane de euro anual, potrivit Expert Forum.
Față de acum 10-15 ani, cuantumul subvenției de la stat a crescut de la opt milioane de lei, în 2008, la peste 250 de milioane alocate în 2023, potrivit unul calcul făcut de Expert Forum.
Aceleași câteva partide își consolidează puterea cu bani de la stat
Și aici intervine o altă problemă: partidele parlamentare actuale își consolidează de la an la an puterea, pentru că primesc grosul resurselor de la stat, chiar dacă în România e nevoie de doar trei semnături pentru înființarea unei formațiuni politice.
Cum partidele nou-înființate sau neparlamentare nu au acces la subvenții, prin urmare nu pot beneficia de milioanele de euro, fie pentru promovare, fie ca să-și extindă structurile în țară și să plătească angajații.
În România, aproape 100 de partide își publică informațiile financiare pe site-ul Ministerului de Finanțe, însă mai puțin de zece dintre ele au reușit să ajungă în politica mare.
„E periculos pentru democrație faptul că banii aceștia se duc la câteva partide, le numărăm pe degete, șase au fost anul trecut. Practic câteva partide intră cu sume foarte mari în an electoral și, având în vedere și comasarea alegerilor, defavorizează de fapt candidații mai mici, candidații care n-au acces la aceste resurse”, spune Septimius Pârvu pentru Europa Liberă.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
