Un proiect de lege pe care guvernul Georgiei îl promovează în parlament, așa-numitul proiect de lege al „agenților străini”, creat după model rusesc, va pune o astfel de etichetă pe toate organizațiile societății civile și apărătoare ale drepturilor omului.
Toate acestea sunt de natură să creeze o atmosferă de „neîncredere, frică și ostilitate”, ceea ce va face dificilă funcționarea însăși a societății civile, spune un înalt oficial al Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE).
Matteo Mecacci, directorul Oficiului pentru Instituții Democratice și Drepturile Omului (ODIHR) din cadrul OSCE, a declarat Serviciului Georgian al RFE/RL pe 30 aprilie că proiectul de lege pune sub semnul întrebării calea europeană a Georgiei și va avea consecințe nefaste asupra societății civile.
„Proiectul de lege impune restricții organizațiilor societății civile pentru a primi finanțare străină”, spune Mecacci. Iar unele dintre prevederi sunt atât de vagi că va „crește riscul aplicării arbitrare”, a explicat el.
„Dacă se aprobă esența și conținutul proiectului de lege, impactul asupra societății civile va fi în continuare negativ”, a adăugat el.
Parlamentul Georgiei urma să voteze pe 30 aprilie a doua lectură a controversatului proiect de lege despre care criticii din țară și din străinătate spun că reflectă legislația Kremlinului care a fost folosită în Rusia pentru a-i reduce la tăcere pe criticii regimului Putin și disidența.
Zeci de mii de oameni au ieșit pe străzile din Tbilisi de mai bine de două săptămâni pentru a protesta împotriva legislației introduse de partidul de guvernământ Visul Georgian.
Statele Unite, Marea Britanie și Uniunea Europeană, care au acordat Georgiei statutul de candidat în decembrie, au criticat la unison proiectul de lege.
Oficialii UE au spus că ar putea opri progresul Georgiei către integrarea în blocul comunitar.
Dacă va fi adoptată, legea ar impune organizațiilor și grupurilor de apărare a drepturilor omului să se înregistreze ca „agenți străini” dacă primesc mai mult de 20% din finanțare din străinătate.
„Înțeleg că majoritatea organizațiilor societății civile din Georgia primesc sprijin financiar de la instituțiile donatoare internaționale și într-adevăr, aproape toate organizațiile mai mari dezvăluie în mod voluntar lista donatorilor lor”, a spus Mecacci pentru RFE/RL.
„Acest proiect de lege, dacă va fi adoptat, ar transforma peste noapte marea majoritate a instituțiilor societății civile în „agenți străini” sau „reprezentanți ai puterilor străine”, ceea ce este contrar spiritului cooperării internaționale”.
Criticii spun că legislația este similară cu o lege din Rusia care a vizat mai întâi ONG-urile și grupurile de drepturi ale omului înainte de a fi extinsă pentru a include organizații media, jurnaliști individuali, vloggeri YouTube și alții care primesc bani din afara Rusiei.
Kârgâzstanul a adoptat o legislație similară.
Astfel de legi „agenților străini” dau frisoane societății civile, a spus Mecacci, care a condus misiunea OSCE de observare a alegerilor dn Georgia în 2013 și a fost membru al parlamentului italian.
„O etichetă generală asupra organizațiilor societății civile și a apărătorilor drepturilor omului ca agenți străini sau ceva similar creează o atmosferă de neîncredere, teamă și ostilitate care îngreunează funcționarea societății civile”, a explicat Mecacci.
„Curtea Europeană a Drepturilor Omului a spus, de asemenea, clar că acest tip de etichetare nu este doar nejustificat, dar are și un efect puternic de stigmatizare a activităților lor.”
Susținătorii proiectului de lege georgian îl apără susținând că este similar cu legislația din țările occidentale, inclusiv cu Statele Unite.
Comparația este înșelătoare, dacă nu complet falsă, a argumentat Mecacci.
„Există o diferență fundamentală între proiectul de lege aflat în discuție și legislația din SUA și din alte țări.
„În aceasta din urmă, legislația nu etichetează societatea civilă doar pentru a primi finanțare străină, ci mai degrabă încearcă să se asigure că companiile private sau organizațiile nonprofit care participă la eforturile de advocacy sau de lobby în numele unei puteri străine, se înregistrează la autorități și apoi că aceste informații sunt puse la dispoziția publicului”, a spus el.
„O astfel de legislație nu se aplică organizațiilor independente ale societății civile sau mass-media ca atare, iar simpla primire de finanțare din străinătate nu este suficientă pentru a presupune că sunt „agenți” unei puteri străine și a le pune sub semnul întrebării independența. Problema nu este originea finanțării primite de organizație, ci natura activităților acesteia și munca pe care o desfășoară în țară.”
Proiectul de lege georgian este aproape identic cu o propunere pe care partidul de guvernare a fost presat să o retragă anul trecut, după mari proteste de stradă.
Singura modificare a formulării din proiectul de lege anterior spune că organizațiile necomerciale și mass-media care primesc 20% sau mai mult din finanțarea lor din străinătate ar trebui să se înregistreze ca „urmărind interesele unei puteri străine”.
Proiectul de lege anterior spunea „agenți de influență străină”.
Deși președintele Georgiei, Salome Zourabișvili, spune că și dacă și-ar exercita dreptul de veto asupra legii, dacă aceasta va fi adoptată de parlament la a treia lectură, partidul de guvernământ poate trece peste prin simpla strângere a 76 de voturi. După care președintele va fi obligat să-l promulge.
Lectura finală a proiectului de lege este programată să fie dezbătută pe 17 mai.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
