Potrivit unor persoane familiarizate cu planurile confidențiale de apărare NATO elaborate anul trecut, citate de Financial Times, statele NATO sunt capabile să furnizeze mai puțin de 5% din capacitățile de apărare aeriană considerate necesare pentru a-și proteja membrii din Europa Centrală și de Est împotriva unui atac la scară largă.
Lipsa capacităților de apărare aeriană a ieșit mai clar la iveală după ce Ucraina a solicitat țărilor occidentale să ofere sisteme de apărare împotriva atacurilor Rusiei. Țările europene și NATO au realizat că nu au suficiente rezerve pentru a oferi Ucrainei asemenea sisteme de apărare.
Un diplomat NATO citat de Financial Times spune că abilitatea de a se apăra împotriva rachetelor și atacurilor aeriene e „o parte majoră a planului de apărare a Europei de Est” dar adaugă că „în acest moment, nu avem așa ceva”.
Miniștrii de externe ai NATO se întâlnesc joi la Praga pentru două zile de discuții în pregătirea summitul liderilor alianței de la Washington din iulie. Se așteaptă ca, la summit, consolidarea apărării europene să fie un subiect central.
Discuțiile despre apărarea aeriană, mai ales a Europei de Est, vin pe fondul declarațiilor unor lideri europeni și oficiali militari care susțin că Rusia ar putea atinge capacitatea de a ataca un stat membru NATO până la sfârșitul deceniului.
Anul trecut, un raport de apărare al guvernului britanic a spus că nevoia protejării țărilor europene împotriva atacurilor aeriene este cea mai acută din ultimii 30 de ani.
Utilizarea masivă de către Rusia a rachetelor, dronelor și a „bombelor planoare”, extrem de distructive, a adăugat un plus de urgență eforturilor membrilor NATO de a crește cheltuielile pentru apărare după decenii de reduceri bugetare militare.
„[Apărarea aeriană] este una dintre cele mai mari goluri pe care le avem”, a declarat pentru Financial Times un alt diplomat NATO.
Dificultățile statelor europene NATO din ultimele luni de a furniza echipamente suplimentare de apărare aeriană Ucrainei au arătat limitele stocurilor de arme ale continentului, fiind vorba și despre arme costisitoare, cu un proces de fabricație îndelungat.
Această realitate a făcut unele state să pornească proiecte noi, scrie FT. Anul trecut, Germania a lansat inițiativa Sky Shield împreună cu mai multe țări din UE pentru a dezvolta un sistem comun de apărare aeriană folosind tehnologia dezvoltată de SUA și Israel.
În replică, Franța a criticat public propunerea și a oferit un concept rival susținut de un număr mai mic de aliați.
Săptămâna trecută, Polonia și Grecia au cerut Comisiei Europene să ajute la dezvoltarea și finanțarea unui sistem de apărare aeriană la nivel european.
Premierii grec și polonez, Kyriakos Mitsotakis, respectiv Donald Tusk, au descris apărarea aeriană drept o „vulnerabilitate majoră în securitatea noastră”, adăugând că războiul din Ucraina „ne-a învățat lecții pe care nu le mai putem ignora”.
Președinta Comisiei, Ursula von der Leyen, a spus că va sprijini o asemenea inițiativă.
Proliferarea dronelor de atac ieftine, cu rază lungă de acțiune, precum cele folosite de Rusia împotriva Ucrainei au făcut ca loviturile cu rază lungă de acțiune să nu mai fie neapărat o capacitate pe care doar superputerile militare o au
Imediat după invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia în februarie 2022, SUA au desfășurat un sistem de apărare aeriană cu baterie Patriot pentru a proteja un aeroport din sudul Poloniei care a devenit un hub pentru transportul de arme occidentale către Kiev.
Dar oficialii spun că membrii NATO au atât de puține astfel de sisteme de rezervă, încât capacitatea lor de a se desfășura dincolo de propriile teritorii este strict limitată.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.