Specialiștii și organizațiile de protecție a mediului spun că deșertificarea și seceta pot fi stopate prin împăduriri rapide. Mai e nevoie, însă, de ceva: o strategie pentru economisirea apei.
Un sat din România aplică de 15 ani o soluție ingenioasă prin care economisește apa, atunci când ea nu e suficientă, și curăță apele uzate din zonă.
Este vorba despre Viscri, localitatea cunoscută datorită pasiunii cu care actualul suveran al Marii Britanii și-a dedicat timpul conservării naturii și a culturii locale pe vremea când era prinț moștenitor.
Regele Charles al III-lea a insistat să fie instalată la Viscri prima stație ecologică de epurare a apei din România. Fiecare dată când vine în zonă întreabă dacă și alte localități au adoptat acest sistem, potrivit pentru comunități mici, de circa 2.000 de oameni.
Caroline Fernolend, președinta Mihai Eminescu Trust, una din fundațiile patronate de Regele Charles al III-lea, explică într-un interviu pentru Europa Liberă cum sistemul de epurare ecologică a apei de la Viscri a pornit de la educație.
Oamenii au învățat în primul rând, cum se poate economisi apa fără niciun fel de concesii în privința igienei sau a necesarului din agricultură.
Sistemul de curățare a apelor de la Viscri folosește trei lacuri succesive în care apa este purificată natural cu ajutorul bacteriilor.
Ea mai declară că a fost foarte greu să primească toate avizele de la Ministerul Mediului.
„A durat aproape 10 ani până am avut toate aprobările, fiindcă nu exista în legislația noastră un astfel de sistem, care este de fapt foarte simplu”.
Pionieratul s-a încheiat însă demult. Iar experiența celor de la Viscri poate fi folositoare altora.
1. Europa Liberă: Viscri a avut prima stație de epurare ecologică a apelor din România. Cum economisește Viscri apa?
Caroline Fernolend: Stația ecologică de epurare de la Viscri funcționează din 2011. În 2010 am finalizat sistemul de canalizare și de curățare a apelor prin într-un sistem de lacuri - lagune se numesc - și în următorul an l-am pus în funcțiune.
În primul rând, este un sistem care nu folosește energie electrică. Este un lucru benefic mediului, fiindcă am folosit gravitația făcând canalizarea și aceste trei lagune.
În prima lagună apa este epurată de bacterii aerobe, de aceea trebuie să fie o oxigenare, și în celelalte două lacuri sunt bacteriile anaerobe și stuful.
După al treilea lac, apa care merge în pârăul care începe la Viscri, ajunge în Olt, este mult mai curată decât cea care vine din amonte, deci aducem apă curată în circuit.
Noi speram ca Ministerul Mediului să fie deschis și să multiplice acest proiect pe care actualul rege Charles al III-lea l-a finanțat.
De fiecare dată când ne vedem, regele mă întreabă cine a mai implementat acest lucru, fiindcă e foarte potrivit pentru comunități de până la 2.000 de locuitori și imediat nivelul de trai al oamenilor din aceste localități unde există apă curentă și canalizare crește. E important să avem acces la apă.
2. Europa Liberă: Care este procesul fizic de epurare?
Caroline Fernolend: Procesul este unul foarte simplu, pe care l-am văzut în anii 90 în în Belgia, în Franța, în Germania.
Apa se duce în primul lac, prin tuburi, pentru că noi am făcut și canalizare. Sunt 68 de bazine de vizitare în sat.
Avem un bazin mare unde se colectează din toate părțile satului, iar din acel bazin mare de colectare apa se devarsă în primul lac și acolo are loc această epurare a apei cu bacterii aerobe.
Unii îl numesc sistem lagună, dar noi la Viscri spunem foarte simplu că lacurile trebuie să fie la 500 de metri distanță de la ultima gospodărie și se pune o folie protectoare pentru a nu atinge sau a face conexiune cu apa din pânza freatică. Sigur avem această datorie să nu poluăm pânza freatică.
Lacurile sunt dimensionate după mărimea localității și primul lac este cel mare și trebuie să fie orientat spre direcția de unde vine vântul de obicei, ca să ajute la epurarea bacterilor aerobe care au nevoie de oxigen. Vântul mișcă apa și intră oxigenul.
Următoarele două lacuri sunt construite mai jos decât primul lac ca să se deverseze în mod natural în al doilea lac și pe urmă din lacul al doilea în lacul al treilea, unde avem stuf. Aici de fapt sunt două feluri de stuf care fac și epurarea anaerobică.
3. Europa Liberă: Cât de greu a fost să luați aprobări?
Caroline Fernolend: A fost foarte greu să primesc toate avizele de la Ministerul Mediului.
A durat aproape zece ani până am avut toate aprobările, fiindcă nu exista în legislația noastră un astfel de sistem, care este de fapt foarte simplu.
4. Europa Liberă: Spuneați că vă așteptați ca Ministerul Mediului să multiplice acest sistem. Dar au autoritățile române vreo strategie în privința limitării consumului de apă?
Caroline Fernolend: Sincer, eu nu cunosc o asemenea strategie. Nu vreau să spun ceva ce nu știu.
Cred că fiecare om trebuie să se gândească la viitor, trebuie să se gândească la copii, la nepoți. Dacă nu gestionăm resursele noastre, și nu mă refer aici doar la apă, atunci cum lăsăm planeta urmașilor noștri?
Și consider că e foarte important ca noi toți să ne dăm seama de acest lucru și să folosim doar atâta apă cât avem nevoie și la fel cu toate celelalte resurse.
5. Europa Liberă: Din ce ați văzut dvs., au românii o cultură a economisirii apei?
Caroline Fernolend: Cred că aveau, mai ales la țară. În familia mea, de exemplu, și când eram copil, apa era mereu prețioasă, fiindcă aveam apa din fântână și încercam mereu să fie fântâna îngrijită, să o curățăm. Câteodată, tata punea var nestins pentru a dezinfecta fântâna.
Apa curentă la Viscri a venit odată cu canalizarea, ceea ce este foarte bine.
Din păcate în multe, multe localități rurale în România nu există acest lucru – există doar apă curentă și nu există canalizare, ceea ce după mine este o crimă pentru mediu.
În mediul rural nu cred că a existat o cultură a gospodăririi apei într-un mod sustenabil, fiindcă trebuia să o iei de la cișmea. Acum, de când avem apa curentă, oamenii economisesc apa fiindcă costă. Canalizarea nu costă, dar apa costă.
6. Europa Liberă: Sunt localnicii din Viscri mai atenți cu folosirea apei acum?
Caroline Fernolend: În primul rând, confortul oamenilor a crescut. Sincer, eu cred că atunci când se introduce apa curentă într-o localitate automat se folosește mai multă apă decât înainte.
Dar oamenii din Viscri au învățat să aibă grijă cum folosesc apa.
Fiindcă, da, nu mai mergi la toaleta din curte, ci folosești toaleta care are nevoie de apă. De aceea, noi încurajăm - și oamenii au înțeles - folosirea apei de ploaie ca o alternativă pentru toaletele cu apă curentă.
7. Europa Liberă: Care ar fi câteva obiceiuri proaste pe care le-ar avea oamenii în privința consumului de apă?
Caroline Fernolend: De exemplu, când ne spălăm pe dinți, lăsăm să curgă apa. La fel cu dușul.
Noi avem noroc la Viscri să avem un izvor care alimentează trepurile (n.r. cișmelele), unde vacile, caii și caprele care ies la ciurdă în fiecare zi pot să bea apă gratuită.
Deci suntem un sat privilegiat și având această sursă de apă, care a fost captată de sute de ani, oamenii o pot folosi fără avea costuri.
La început, și la noi au fost probleme, au fost două luni în care analizele apei nu au ieșit bine și am identificat două familii care deverseau urina de la animale în canalizare și am oprit acest lucru.
Oamenii din comunitate nu folosesc detergenți agresivi pentru a curăța băile, tot așa pentru a nu agresa bacteriile anaerobe care curăță apa din lac.
8. Europa Liberă: Perioadele de caniculă și secetă sunt tot mai dese. Cum putem economisi apa?
Caroline Fernolend: Noi avem în grădină legume și sigur acelea au nevoie de apă.
Vă dau exemplul de la noi, de la Viscri: familiile cu grădină captează apa de ploaie care vine în bazine și o folosim pentru udatul în grădină și chiar pentru toaletă, fiindcă este bună și dacă are câteva impurități asta nu piedică folosirea ei.
Apa vine pe țigle și o strângen prin tuburile care vin la bazin și o să folosim ca să nu luăm din rețeaua stradală sau din fântână.
A scăzut foarte mult nivelul pânzei freatice și la Viscri de când avem forajele pentru apa curentă și în multe satele unde lucrează Fundația „Mihai Eminescu Trust” problema apei este o problemă tot mai mare. Și atunci apa de ploaie este o alternativă.
Noi am făcut și foraje în satul Mălânca, mai ales în partea mai săracă a comunității de acolo, pentru a avea acces la apă.
Și dacă facem foraje de 50-60, câteodată 80 metri, atunci găsim apă. Erau 300 de oameni în zona aceea și aveau două fântâni. Probabil mai există și alte localități unde există probleme similare pe care nu le cunosc eu, eu cunosc situația din satele unde lucrează fundația.
9. Europa Liberă: La Viscri, cum și cât de des verificați dacă apele din lacuri ating cerințele impuse în directiva UE pentru apă?
Caroline Fernolend: În primii doi ani am verificat noi, adică Fundația Mihai Eminescu, și toate costurile le-am acoperit noi până când am văzut cum funcționează, fiindcă nu știam cum va funcționa.
După aceea am ieșit și am făcut publicitate. Și acum Apele Române vin în fiecare lună și au creat un sistem, un tub adânc, de unde iau tot mereu apa din același lac și-o analizează.
Eu luam din fiecare lac, din același loc, luam apă și făceam trei teste. Sigur, dânșii au metode mai avansate, mai sofisticate, prin care fac această analiză a apei.
10. Europa Liberă: Ce capacitate de tratare are stația de epurare? Ce se întâmplă când e fluctuație mare de populație, când vin turiști mulți?
Caroline Fernolend: Noi am dimensionat stația noastră de epurare la 1.000 de oameni. Viscri are 420-430 de locuitori și avem 140 de paturi în tot satul, destinate pentru turiști. Deci nu am avut probleme.
Probleme există la acest sistem dacă iarna se ating mai mult de -26 de grade Celsius, atunci nu poate să funcționeze.
Dar la Viscri toți cei care au pensiuni și case de oaspeți închid acele pensiuni de la 1 noiembrie până la 1 aprilie, și atunci este doar comunitatea din Viscri și nu am avut deloc probleme de nefuncționare.
Ceea ce va trebui făcut în următorii ani, fiindcă cu timpul totuși se depune un mâl, va trebui să uscăm o jumătate din lac și va funcționa pentru un an doar o jumătate din lac. După aceea vom scoate cu un excavator acel mâl și vom adânci din nou la nivelul la care a fost creat lacul.
La orice mecanism și lacurile noastre de epurare trebuie întreținute. E ceva normal.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
