Linkuri accesibilitate

Medicii legiști spun că prevederile din ordonanța antidrog sunt prea vagi și greu de aplicat


Kituri pentru testarea consumului de droguri folosite de Poliția Română.
Kituri pentru testarea consumului de droguri folosite de Poliția Română.

Consiliul Superior de Medicină Legală critică ordonanța de urgență a Guvernului care permite ca șoferii depistați pozitiv la alcooltest sau testul antidrog să își piardă preventiv permisul de conducere. Medicii legiști spun că nu au fost consultați și că aplicarea ordonanței ridică probleme legale și administrative.

Într-un comunicat pe pagina de internet a Consiliului, medicii legiști afirmă că ordonanța guvernului are prevederi care pot duce la abuzuri și la multe contestații.

Medicii legiști afirmă că organizarea unor centre de testare în cadrul MAI, prevăzută de ordonanță, ar dura ani de zile, ar avea nevoie de investiţii majore şi angajări de personal. În plus, ar face care rezultatele obținute să nu poată fi atacate în justiție, având în vedere că aceeaşi instituţie face şi atât constatatea iniţială, cât și confirmarea rezultatului.

„Consiliul superior de medicină legală, (...) nu este de acord cu o serie de prevederi apte de a duce atingere prestigiului instituției medico-legale, al sistemului de probațiune judiciară dar și al unor drepturi fundamentale, constituționale”, se arată într-un comunicat.

Medicii legiști enumeră câteva exemple de probleme pe care, din punctul lor de vedere, le are Ordonanța 84.

Ordonanța obligă medicilor de toate specialitățile să constata că o persoană are simptome care pot afecta capacitatea psihologică de a conduce autovehicule. Această prevedere, spun legiștii, creează o obligaţie care nu este prevăzută în pregătirea profesională a medicilor. Mai mult, legiștii spun că medicii din majoritatea specialităţilor medicale nu au competenţa de a evalua capacităţile psihologice de a conduce autovehicule.

De asemenea, transmite Consiliul, realizarea testărilor de toxicologie în afara sistemului medico-legal, afectează calitatea judiciară a probelor, spun medicii legiști. „Prin urmare, rezultatele vor fi extrem de contestate şi contestabile”, se transmite în punctul de vedere.

Poliția Română nu are laboratoarele necesare pentru a confirma testele antidrog făcute pe teren, mai avertizează medicii legiști.

„La momentul actual, nu există la nivel naţional alte laboratoare de determinare medico-legala a substanţelor psihotrope. (...) Pentru laboratoarele IGPR ar fi nevoie de ani de zile şi zeci de milioane de euro, de angajări masive, achiziţii de echipamente cu toate implicaţiile ulterioare”, se precizează în punctul de vedere publicat.

Potrivit medicilor legiști, având în vedere faptul că analizele toxicologice se fac în cadrul instituţiilor medico-legale, care ţin de Ministerul Sănătăţii, orice discuţii referitoare la achiziţiile de echipamente ar trebuie realizate împreună cu Ministerul Sănătăţii şi Consiliul superior de medicină legală.

Reacția medicilor legiști vine după ce Guvernul a aprobat o Ordonanță de Urgență, la sfârșitul lunii iunie, în care prevede și posibiltatea ca permisul auto să poată fi ridicat preventiv șoferilor descoperiți sub influența alcoolului sau drogurilor.

Imediat, criticii au spus că aparatele de testare a prezenței drogurilor pot da multe rezultate fals pozitive, ceea ce i-ar afecta pe șoferii care nu au consumat droguri. Mai mult, anumite medicamente luate de șoferi pot da rezultate pozitive la testare, fără ca aceasta să însemne ca șoferul nu ar avea capacitatea de a conduce.

Conform informațiilor furnizate de Poliția Rutieră, la nivel național, în perioada 2021 – 2023, aproximativ 15-20% din testele pozitive cu drugtest au fost infirmate în laborator.

În mediul online a fost inițiată o petiție care ere anularea ordonanței, pe motivă că poate lăsa fără permis șoferi nevinovați. Până luni, 8 iunie, petiția a fost semnată de peste 175.000 de persoane.

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.

  • 16x9 Image

    Adrian Ardelean

    S-a alăturat echipei Europa Liberă în ianuarie 2023. A intrat în presă în 2002 și s-a format că jurnalist la BBC World Service Romania. A lucrat mai apoi atât pentru posturi de radio și televiziune naționale ca Europa FM, Digi24, cât și pentru posturi de radio și televiziune regionale ca Transilvania LIVE, Radio Romania Cluj sau EBS Radio Cluj. Experiența lui include producerea și prezentarea de emisiuni live, jurnale de știri, dar și realizarea de analize, reportaje și documentare pe subiecte ce țin de actualitatea în economie, administrație și societate.

XS
SM
MD
LG