Viktor Orbán a avut o agendă diplomatică de-a dreptul amețitoare de când a ajuns șeful Consiliului UE, pe 1 iulie. S-a erijat într-un soi de emisar al Bruxelles-ului, deși lucrurile stau fix pe dos.
La Kiev s-a întâlnit cu președintele Vododimir Zelenski, căruia i-a sugerat să anunțe imediat încetarea focului și să negocieze cu Rusia, cu situația actuală de pe front, adică exact ceea ce vrea și liderul de la Kremlin.
Apoi, l-a vizitat chiar Putin, căruia i-a cântat în strună și i-a preluat sârguincios mesajele, iar în final i-a strâns mâna la Beijing liderului chinez Xi Jinping.
Iar joi, după summitul NATO de la Washington, a zburat la Mar-a-Lago pentru a se întâlni cu Donald Trump.
Turneul s-a desfășurat sub stindardul unei așa-zise „misiuni de pace”, pentru care nu a avut însă mandat, ba din contră, a fost atenționat că nu reprezintă sub nicio formă Consiliul UE.
Reacțiile au fost însă slabe, constată analistul de politică externă Ștefan Popescu.
„Dacă ne uităm la reacțiile față de vizite - ele au fost slabe la nivel european, s-a exprimat președintele în exercițiu al Consiliului European, dar nu am avut reacții puternice din partea cancelariei germane sau din partea președinției franceze”, afirmă expertul.
„Mă întreb dacă nu cumva acest joc al lui Viktor Orbán nu servește anumite interese mai largi și mai importante, adică ale unor țări care și-ar dori să existe anumite zone de intermediere cu Federația Rusă”, adaugă Ștefan Popescu pentru Europa Liberă.
Orbán, urecheat la Bruxelles
Comportamentul lui Orbán a produs stupoare la Bruxelles, deși toată atitudinea sa de până acum a fost în aceeași logică.
Ambasadorii UE s-au reunit miercuri și au condamnat unanim vizitele lui Orbán. Unii au acuzat Budapesta că este lipsită de respect și că a încălcat tratatele UE, alții că încearcă să-și „instrumentalizeze” președinția.
„A fost nevoie de nouă zile pentru ca [președinția] Ungaria să piardă orice strop de încredere”, a spus un diplomat al UE, citat de The Guardian.
„Acțiunile sale [ale lui Orbán] nu servesc UE sau pacea. Sloganul maghiar «Make Europe Great Again» este mai degrabă despre a face Rusia mare din nou în această etapă”, a mai spus diplomatul.
Cu toate acestea, niciun ambasador al UE nu a menționat retragerea președinției Ungariei, care se va încheia la sfârșitul anului.
Reuniunea de la Bruxelles vine în contextul summitului NATO, de la Washington, unde principalul punct pe agendă a fost despre ajutorarea Ucrainei.
Viktor Orbán este un critic al ajutorului militar occidental acordat Ucrainei, cunoscut pentru relațiile apropiate cu Vladimir Putin – căruia nu o dată i-a servit mingile la fileu – și a blocat în repetate rânduri inițiativele UE, inclusiv cele care vizau sancțiuni aplicate regimului de la Kremlin.
Din aceste motive, liderul maghiar este considerat un cal troian al Rusiei în UE și NATO.
Scrisoare către Consiliul European în apărarea lui Putin
Această postură a fost întărită și de scrisoarea trimisă președintelui Consiliului European, Charles Michel, în care prezintă cu aplomb poziția președintelui rus Vladimir Putin.
„Ar fi putut susține un interviu pentru rolul de purtător de cuvânt al Kremlinului”, scrie Politico.eu, care a avut acces la misivă.
În esență, scrisoarea reia cuvintele lui Putin cu privire la războiul din Ucraina și dă indicații care ar trebui să fie următorii pași ai UE.
Îmi voi continua discuțiile menite să clarific oportunitățile de pace săptămâna viitoare.Premierul maghiar Viktor Orbán
Potrivit lui Putin - scrie Viktor Orbán - „timpul nu este de partea Ucrainei, ci de partea forțelor ruse”, iar Moscova este „gata să ia în considerare orice propunere de încetare a focului care nu servește relocării și reorganizării ascunse a forțelor ucrainene”.
Orbán i-a mai spus lui Putin că „mulți susțin că este în interesul Europei să revină cât mai curând la o perioadă de creștere economică bazată pe pace durabilă”.
Dar „șansa pentru pace este diminuată de blocajul canalelor diplomatice și nu există un dialog direct între părțile care au un rol principal de jucat în crearea condițiilor pentru pace”, scrie premierul ungar.
Practic, misiva lui Orbán este o expresie a propagandei ruse de stat, care se potrivește perfect cu punctele de vedere ale Kremlinului.
Orbán a negat că ar fi exprimat „o opinie în numele Consiliului European sau al Uniunii Europene” în timpul vizitei sale la Moscova, deși a făcut aluzii la calitatea sa oficială.
Putin însă a interpretat vizita exact în acest sens, lucru extrem de convenabil pentru el.
„Înțeleg că ați venit aici nu doar ca partener al nostru, ci și ca reprezentant al președinției dumneavoastră a UE”. Aflat lângă președintele rus, Orbán nu l-a contrazis.
Orbán vrea să controleze și mai puternic presa
Întâlnirea cu liderul chinez Xi Jinping s-a desfășurat în aceeași paradigmă, trei zilre mai târziu.
Liderul chinez i-a mulţumit lui Orbán pentru „eforturile sale de a găsi o soluţie politică la criza din Ucraina” şi a dat asigurări că Beijingul şi Budapesta „împărtăşesc aceleaşi idei de bază” şi lucrează „în aceeaşi direcţie”.
„Este în interesul tuturor părţilor să se caute o soluţie politică printr-o încetare rapidă a focului”, a afirmat Xi, potrivit unei declaraţii transmise de televiziunea de stat CCTV, preluată de Agerpres.
China a refuzat întotdeauna să condamne invazia rusă în Ucraina şi a publicat anul trecut un document în care îndemna la „o rezolvare politică” a conflictului, care, potrivit Occidentului, ar putea permite Rusiei să păstreze o mare parte din teritoriul pe care l-a cucerit în Ucraina.
Cei doi au discutat și despre situația mass media, mai exact despre controlul presei.
Șeful de cabinet al lui Orbán, Gergely Gulyas, a spus că guvernul va examina dacă instituțiile de presă folosesc fonduri străine și va propune o legislație care să împiedice o astfel de finanțare să răspândească ceea ce el a numit „propaganda pro-război”.
„(Guvernul) Ungariei își rezervă dreptul de a trimite înapoi către expeditor fondurile folosite pentru propaganda pro-război”, a spus Gergely Gulyas.
Gulyas a spus că regulamentul se va referi în primul rând la finanțarea primită din afara UE.
UE și grupurile prodemocrație au acuzat de multă vreme guvernul lui Orbán că limitează mass-media și alte libertăți, acuzație pe care a negat-o în mod repetat.
Expert: „Orbán știe că nu riscă nimic. Europa e slabă și fără leadership”
Dar ce se poate face în fața unui Orbán care pare că nu are reticențe în abuza de funcția pe care o deține și care încearcă să ridiculizeze UE?
Dacă Uniunea ar avea apetit să-i dea un răspuns adecvat, ar putea, de exemplu, să scurteze președinția maghiară, de care „poate scăpa în câteva săptămâmi”, susține Dániel Hegedűs, senior fellow la German Marshall Fund.
Comitetul Meijers, o prestigioasă organizație de avocați din Țările de Jos, a identificat o modalitate legală de a-l priva pe Orbán de președinție atunci când Parlamentul European a adoptat, în iunie 2023, o rezoluție care punea sub semnul întrebării capacitatea țării de a îndeplini sarcinile președinției în mod constructiv și cu bună-credință.
Politica externă a UE nu e treaba lui Orbán
Tratatele UE arată clar că guvernul care deține Președinția Consiliului nu reprezintă UE în afacerile externe. Aceasta este prerogativa președintelui Consiliului European, a președintelui Comisiei Europene și a înaltului reprezentant pentru politica externă și de securitate comună.
Statele membre ale UE pot scurta președinția Ungariei la Consiliul UE, mutând data de începere a președinției poloneze de la 1 ianuarie 2025 la 1 august sau 1 septembrie 2024.
E nevoie de o majoritate simplă în Consiliul UE, arată Dániel Hegedűs, iar procedura nu e complicată.
„Președintele Consiliului European ar trebui să depună o moțiune, în temeiul articolului 236 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, de modificare a calendarului președinției prin rotație”, spune el.
Ungaria nu poate răsturna jocul european, dar îi dă o anumită direcție. Simbolic vorbind arată că Uniunea europeană e slabă și divizată.Profesorul și analistul Ștefan Popescu
„Statele membre nu vor avea niciodată o fereastră mai bună de a acționa – și trebuie să o facă acum”, concluzionează Dániel Hegedűs.
Iar în paralel, scrie analistul, UE ar trebui să accelereze procedura de suspendare a dreptului de vot al Ungariei în Consiliul UE, în conformitate cu articolul 7 al Tratatului UE.
Aceste acțiuni sunt însă puțin probabile, spune pentru Europa Liberă profesorul și analistul Ștefan Popescu, deoarece Europa este slăbită și divizată, lucru de care Orbán profită.
„Orbán profită acum și mai mult de un context european complicat, Franța și Germania sunt divizate și au lideri politici care sunt lipsiți de legitimitate. Biden este și el slăbit. Nu mai există leadership, deci Orbán nu riscă nimic”, spune el.
În plus, adaugă analistul, proiectul lui Orbán este unul pe termen lung. „Sunt convins că acest comportament va căpăta și mai mult aplomb dacă, pe 5 noiembrie, ajunge la putere în Statele Unite Donald Trump”.
„Misiunea de pace” pe frontul lui Trump
Potrivit surselor The Guardian, Viktor Orbán ar putea să se întâlnească joi cu Donald Trump, fostul președinte american fiind un admirator al lui Vladimir Putin și un adept al încheierii unei păci cu condiții mai degrabă favorabile Rusiei.
Vizita vine la doar o zi după întâlnirea lui Orbán cu președintele turc Recep Tayyip Erdoğan, despre care a spus că a condus „singura țară care a acționat cu succes ca mediator între părțile în conflict în războiul ruso-ucrainean”.
Ziarul Magyar Hirlap din Ungaria, care citează pagina oficială de Facebook a Fidesz (partidul premierului ungar), spune și el că următoarea oprire în cadrul „misiunii de pace” a lui Viktor Orbán este Washingtonul.
Trump și Orbán vor discuta despre întâlnirile recente ale acestuia cu Putin și Zelenski, în condițiile în care lasă de înțeles că negociază în numele națiunilor UE.
Cu toate acestea, Trump ar fi precaut în ce privește încercarea lui Orbán de a se poziționa ca intermediar de putere în Europa, a spus o persoană familiarizată cu planurile fostului președinte, potrivit Bloomberg News.
Trump nu i-a cerut lui Orbán să negocieze acordul de pace pentru el, scrie publicația.
Viktor Orbán este un susținător declarat al lui Donald Trump, pe care îl vrea reales președinte.
Ministrul său de Externe, Péter Szijjártó, a declarat pentru Reuters: „Vedem o șansă de pace dacă președintele Trump câștigă. Vedem o șansă pentru relații bune Ungaria-SUA dacă președintele Trump câștigă.”
În schimb, poate tocmai pentru a-și face și mai clară orientarea sa pro-Trump, Orbán l-a ocolit efectiv pe Joe Biden la summitul NATO din această săptămână, interacțiunea dintre cei doi reducându-se la o scurtă strângere de mână, și nu a solicitat o întâlnire bilaterală cu președintele SUA, scrie The Guardian.
Motivul acestei deliberate răceli este atitudinea Statelor Unite, care s-au declarat „preocupate” de vizita premierului Viktor Orbán în China şi consideră că aceasta „nu este constructivă” pentru eforturile de a se ajunge la o „pace justă” în Ucraina.
Această vizită „cu siguranţă nu pare a fi constructivă pentru ceea ce trebuie făcut în Ucraina şi pentru eforturile prin care se încearcă a se ajunge la o pace justă”, a spus John Kirby, purtătorul de cuvânt al Consiliului Naţional de Securitate al Casei Albe, într-o conferință de presă.
De asemenea, Magyar Hírlap îl citeză pe Orbán spunând că „drumul spre pace începe atunci când cei ce se află în război - sau eventual aproape de război - vor pace”.
Potrivit lui Orbán, China este „o putere-cheie în crearea condițiilor pentru pace în războiul Rusia-Ucraina”, motivând astfel întâlnirea sa cu Xi la doar două luni după ce liderul chinez a vizitat Budapesta.
Grupul suveranist „Patrioți pentru Europa”
În mod paradoxal, după ce a preluat președinția rotativă a Consiliului UE, Viktor Orbán este pe cale să se metamorfozeze din învinsul alegerilor europene din iunie într-un lider de forță.
Și nu e vorba doar de turneul său la doi dintre dictatorii lumii, în răspărul Uniunii Europene, ci și de faptul că a reușit să formeze alături de Uniunea Națională (RN) a lui Marine Le Pen și de extremiștii italieni din Lega lui Matteo Salvini grupul de extremă-dreaptă, al treilea ca mărime din Parlamentul European.
Cei 30 de eurodeputați francezi ai Uniunii Naționale care fac parte acum din grupul de extremă-dreapta Identitate și Democrație (ID) au devenit cea mai mare delegație din cadrul noului grup din Parlamentul European: „Patrioți pentru Europa”.
Grupul a fost format la sfârșitul lunii iunie și include, de asemenea, eurodeputați din Fidesz, partidul premierului ungar Viktor Orbán.
Președintele Uniunii Naționale, eurodeputatul Jordan Bardella, a declarat ferm că partidul său se va alătura „Patrioților”.
Ideea polului european suveranist este una mai veche, Orbán a încercat să o pună în practică și după precedentul scrutin european.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
